Ei sunt miniștrii din guvern cu cele mai mari șanse să fie schimbați

„Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri”, conform studiului.

Analiza a sintetizat date publice din nouă state din Uniunea Europeană, respectiv RomaÌ‚nia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia și Ungaria. Studiul a fost făcut iÌ‚n legătură cu guvernul central/federal și cu șase ministere centrale/federale (Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi). Scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine și de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu, conform CPD.

„Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din RomaÌ‚nia (prin remanieri sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor romaÌ‚nești – prin comparație ataÌ‚t cu state occidentale cu democrații consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar și cu state din Europa de Est, cu democrații tinere, aparent similare cu RomaÌ‚nia (Bulgaria, Polonia, Ungaria)”, conform analizei Centrului.

BREAKING NEWS 🚨 Noaptea Rachetelor în Orient. Deși liderul iranian Khamenei a fost ucis, bombardamentele continuă în Golful Persic. Care sunt ultimele evoluții

00:43

ULTIMA ORĂ Celebrul hotel din Dubai, Burj al Arab, a fost lovit de o dronă iraniană

00:12

În urma analizării datelor colectate, analiștii au ajuns la concluzia că România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanță de Polonia și Italia. În toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania.

Conform sursei citate, alte state democratice occidentale au mult mai multă stabilitate guvernamentală – Germania este la polul opus României.

„Instabilitatea guvernamentală în România crește în timp – din 2010 avem o creștere a instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne. Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-2017). În ultima decadă, Educația a cunoscut o creștere importantă a instabilității, la nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009)”, potrivit concluziilor studiului Centrului pentru promovarea Participării și Democrației.

Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniștrii. Dar chiar si la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceștia au avut un mandat întreg (din totalul de 14).

„Comparativ, zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent față de anii ’90. La fel, zona Afacerilor Externe are o mai mare stabilitate în România”, potrivit suseri menționate.

Germania are cea mai mare stabilitate ministerială, împreună cu Marea Britanie. Franța, deși are număr mare de premieri, nu are schimbări foarte multe la nivel de miniștri – ceea ce creează mai multă stabilitate, conform studiului CDP.

„Rezistența/„speranța de viață” în mandat a unui ministru, în România, este în medie de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte țări analizate. Spre comparație, în Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate”, potrivit concluziilor studiului.

Centrul pentru promovarea Participării și Democrației este o unitate de cercetare, analiză și evaluare a participării cetățenilor la procesul democratic, atât la nivel național, cât și european. Creat în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), CPD reunește experți în domenii precum știința politică, sociologie, științe administrative, comunicare, relații internaționale sau studii europene și reprezintă o materializare a rolului și a statutului SNSPA de Școală de guvernare.