Prima pagină » Știri politice » EXCEPȚIA din Codul Administrativ, care deschide ușa guvernului pentru persoanele care au avut o condamnare penală. PROIECT

EXCEPȚIA din Codul Administrativ, care deschide ușa guvernului pentru persoanele care au avut o condamnare penală. PROIECT

12 iul. 2017, 15:14, Știri politice

Gandul

EXCEPȚIA din Codul Administrativ, care deschide ușa guvernului pentru persoanele care au avut o condamnare penală. PROIECT

Galerie Foto 1

Persoanele care au avut o condamnare penală pot deveni membri ai guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor. Prevederea apare în proiectul de lege a Codului Administrativ, pus în dezbatere publică, recent, de Ministerul Dezvoltării, și care modifică legea 90/2001 care interzicea condamnaților penal să intre în guvern. Aceasta figura, însă, și într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloș. Noile reguli vin în contextul unei decizii a CCR care a precizat că efectele condamnării sunt înlăturate în momentul în care intervine amnistia sau reabilitarea. Cu proiectul de lege pus în dezbatere publică din data de 6 iulie, surse apropiate premierului Tudose că guvernul nu are pe masă, deocamdată, un document de modificare a legii 90. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în 2016, la doi ani cu suspendare în dosarul referendumului, reabilitarea sa urmând a interveni în 2020.

Proiectul de lege a Codului Administrativ a fost pus în dezbatere publică pe 6 iulie. Bucata în care se menționează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană care vrea să facă parte din Executiv este Articolul 17, cel care prevede, concret, că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, și nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45 alin. (1)„, respectiv orice altă funcție publică de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. Această precizare apărea, însă, și într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloș.

CITEȘTE AICI PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV

Criteriul care a stârnit cele mai mari controverse este cel al „reabilitării” care ar putea apărea în cazul persoanelor condamnate, însă, potrivit Noului Cod Penal, condițiile pentru ca această reabilitare, atât cea în drept, cât și cea judecătorească, să apară sunt multiple și trebuie îndeplinite cumulativ.

Concret, la articolul 165 se arată că reabilitarea de drept apare „în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune”.

EXTERNE Răspunsul Teheranului la atacul SUA: „Iranul își rezervă toate opțiunile. Bombardamentele americane vor avea consecințe”

08:00

DECLARAȚII EXCLUSIVE Cel mai nou VEHICUL SOLAR dezvoltat de studenții din Cluj, pregătit să parcurgă 3.000 de kilometri prin deșertul australian. Povestea echipei SOLIS

08:00

Cel mai nou VEHICUL SOLAR dezvoltat de studenții din Cluj, pregătit să parcurgă 3.000 de kilometri prin deșertul australian. Povestea echipei SOLIS

La articolul următor, 166, se aduce în discuție reabilitarea judecătorească și urmează o lungă serie de condiții care trebuie bifate pentru ca instanța să dispună că un condamnat poate beneficia de această prevedere.

„(1) Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea următoarelor termene:

a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani;

b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;

c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detențiunii pe viață, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;

d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, considerată executată ca urmare a grațierii, a împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei sau a liberării condiționate.

(2) Condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanța, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu”, se arată în Noul Cod Penal.

Șirul condițiilor nu se oprește, însă, aici. În afară de îndeplinirea termenelor stabilite legal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește criteriile trecute în Codul Penal la articolul 168:

„a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;

b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri„.

Judecătorii CCR arată, în motivarea deciziei de a respinge ca inadmisibilă sesizarea făcută de Avocatul Poporului pe articolul 2 din legea 90/2001 privind Guvernul, că sintagma „nu a suferit condamnări penale”, care se numără printre condițiile impuse de lege pentru a fi membru al Guvernului, ar trebui înțeleasă în spiritul Codului Penal, care arată care sunt consecințele unei condamnări penale. Astfel, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicție atunci când intervine o lege de dezincriminare sau de amnistie sau când persoana respectivă a fost reabilitată printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, cazuri în care condamnarea încetează să mai producă efecte.

Asupra condițiilor legale de acces la o funcție din Guvern ar trebui să se pronunțe, prin modificarea legii, Parlamentul, iar Guvernul, Parlamentul și Președintele să interpreteze norma în spiritul deciziei CCR, arată judecătorii. Decizia a fost luată la limită de CCR. Judecătoarea Livia Stanciu a avut o opinie concurentă, fiind de acord cu decizia colegilor săi de a respinge sesizarea lui Victor Ciorbea, însă arătând că este ilogic și că CCR își depășește competențele atunci când a oferit soluții și obligații legale într-o decizie de inadmisibilitate a unei sesizări. Astfel, arată Stanciu, considerentele din decizia CCR care exced motivelor de respingere a sesizării nu ar trebui să aibă un caracter obligatoriu pentru legiuitor sau magistrați, de altfel ea nefiind de acord cu soluțiile oferite de colegii ei. Trei judecători au avut o opinie separată și contrară față de ceilalți 6 colegi ai lor. Este vorba de judecătorii desemnați de PSD – Valer Dorneanu, Simona Maya Teodoroiu și Marian Enache. Ei susțin că sesizarea lui Ciorbea ar fi trebuit admisă, pentru că articolul de lege examinat este neconstituțional, el constituind o discriminare a persoanelor care vor să fie membri ai Guvernului, în raport cu cei care sunt aleși în Parlament sau ca Președinte, care nu au astfel de interdicții. Mai mult, deși Guvernul se află sub controlul Parlamentului, membrii acestuia au interdicția de a avea condamnări penale la activ, spre deosebire de cei care îi controlează – parlamentarii. Cei trei judecători mai arată că această interdicție, așa cum e ea formulată, devine practic o excludere pe viață de la Guvern în cazul oricărei persoane cu orice condamnare la activ, lucru care ar contraveni Constituției. Ei nu sunt de acord cu cele trei soluții oferite privind „expirarea” interdicției prin prisma Codului Penal.

Autor

Gandul