Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat, duminică, în timp ce Congresul Extraordinar al PNL era în desfășurare, că propunerea pentru conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este Florin Zaharia, pe care îl descrie drept un tehnocrat cu experiență solidă în gestionarea fondurilor europene și relația cu instituțiile europene.
Adrian Veștea a confirmat că îl propune pe Florin Zaharia pentru portofoliul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Veștea a subliniat că România are nevoie de un profil tehnic, cu experiență directă în relația cu Comisia Europeană și în gestionarea mecanismelor de finanțare europeană.
Premierul desemnat a explicat că Florin Zaharia are o carieră construită în zona fondurilor europene și a coordonării proiectelor strategice.
„Florin Zaharia a fost unul dintre principalii oameni de legătură ai României cu Comisia Europeană în ceea ce privește aspecte cheie ale PNRR și a coordonat dosare esențiale pentru atragerea banilor europeni”, a declarat Veștea.
Acesta a adăugat că viitorul ministru a activat în poziții-cheie din administrația publică, inclusiv în zona bugetului și a investițiilor publice.
Numirea vine într-un moment considerat critic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, unde România se confruntă cu întârzieri în îndeplinirea unor jaloane și ținte.
Adrian Veștea a avertizat că absorbția fondurilor europene este esențială pentru echilibrul bugetar și continuarea investițiilor publice majore.
„Fondurile UE sunt principala sursă de investiții a țării”, a subliniat premierul desemnat.
Potrivit declarațiilor acestuia, numirea unui ministru tehnocrat la MIPE a fost discutată cu partidele politice, în contextul nevoii de eficiență administrativă și accelerare a implementării proiectelor europene.
Obiectivul principal al noului mandat va fi maximizarea absorbției fondurilor din PNRR și pregătirea României pentru viitorul cadru financiar european.
Veștea a avertizat că întârzierile în implementarea proiectelor pot duce la pierderi financiare semnificative și la presiuni suplimentare asupra bugetului de stat, în condițiile în care cheltuielile publice sunt deja corelate cu veniturile anticipate din fonduri europene.