Iohannis: CEASUL TICĂIE și așteptăm un răspuns RAPID de la Marea Britanie. România susține un BREXIT cu acord

Redactor:
Ana Petrescu
Iohannis: CEASUL TICĂIE și așteptăm un răspuns RAPID de la Marea Britanie. România susține un BREXIT cu acord
Președintele Klaus Iohannis susține că trebuie să avem un răspuns cât mai rapid din partea Marii Britanii, pentru că 29 martie este data limită pentru Brexit, iar „ceasul ticăie". Vezi ce i-a îndemnat Iohannis pe aliați, în ceea ce privește situația flancului estic.

„Brexit este un subiect asupra căruia am discutat foarte mult anul trecut pentru că suntem foarte preocupați. Noi, UE 27 regretăm decizia luată de Marea Britanie prin referendum. Respectăm această decizie dar asta nu înseamnă că o sărbătorim. Este o problemă majoră. Avem o echipă de negociere și un foarte bun șef al acesteia, Michel Barnier. Acordul este unul bun. UE 27 l-a aprobat și acum așteptăm aprobarea din partea Marii Britanii”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat în cadrul dezbaterii de la Munchen care este poziția sa pe subiect, ca reprezentant al Președinției române a Consiliului UE.

Șeful statului a adăugat că există o serie de abordări diferite în Parlamentul britanic, însă poziția României este în favoarea unui Brexit cu acord pentru a avea o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

„Sunt multe abordări în parlamentul britanic, iar lumea se întreabă dacă Brexit se va încheia sau nu cu un acord. Ei bine, sincer, nimeni nu are un răspuns acum legat de cum se va încheia acest proces al ieșirii UK din UE. Suntem de acord cu o retragere ordonată, o aprobare a Acordulului care este cel mai bun Acord posibil. În politică este imposibil să găsești o soluție ideală pentru ambele părți. Este întotdeauna nevoie de compromis și negociere. Acestea sunt negocierile și am găsit un compromis bun. Chestiunile acestea trebuie clarificate în următoarele săptămâni pentru că ceasul ticăie, 29 martie este data limită și trebuie să avem un răspuns până atunci”, a explicat Președintele României.

Președintele a vorbit și despre necesitatea unei viitoare relații cu Marea Britanie, după Brexit.

„Referitor la viitoarea relație cu Marea Britanie, aceasta este extrem de importantă pentru noi toți și toată lumea este de acord că vom avea o relație pe viitor cu UK. Este evident că avem nevoie unii de alții. Nu este deocamdată clar ce formă va lua Brexit. România este cu siguranță în favoarea unei retrageri ordonate și a Acordului negociat și aprobat de UE 27″, a conchis Iohannis.

 

Iohannis: Răspunsul meu la provocările de securitate și apărare este coeziunea

Președintele Klaus Iohannis declarat, sâmbătă, la cea de-a 55-a conferință pentru Securitate de la Munchen, că răspunsul său la provocările de securitate și apărare de la nivel internațional este coeziune, în cel mai larg sens al ei.

„Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuții pe teme de securitate și apărare este complexitatea mediului internațional actual. Ne confruntăm în același timp atât cu amenințări clasice, cât și asimetrice, din diferite direcții strategice. Și acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor și al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare”, a afirmat Klaus Iohannis, discursul susținut la Munchen.

Acesta a declarat că este prioritară coeziunea pentru România, ca Președinție a Consiliului UE și toate statele membre trebuie să aibă o abordare unitară asupra securității și apărării și să pledeze pentru eliminarea diviziunilor.

„Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuțiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene. De aceea, acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea și apărarea nu fac excepție. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acțiunii noastre externe și sunt o garanție a faptului că ne păstrăm și ne dezvoltăm vocația noastră pentru multilateralism”, a completat șeful statului.

Klaus Iohannis a adăugat că în ultimii trei ani au fost obținute rezultate semnificative în mai multe domenii, cum ar fi capacitățile de apărare, cooperare în industria apărării și angajamente operaționale.

„De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obținut rezultate semnificative în toate domeniile – capacități de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaționale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește crearea condițiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambițios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promițător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare”, a explicat președintele României.

Acesta a vorbit și despre politica de securitate și apărare comună care e bazată pe o abordare a UE de a acționa în cadrul unei coaliții restrânse.

„Însă nici una din aceste realizări nu ar fi fost posibilă fără o voință politică puternică, întărită prin contribuții concrete din partea statelor membre ale Uniunii Europene. Și mai important însă, aceste realizări au fost posibile datorită convingerii din ce în ce mai puternice că a coopera în domeniul apărării trebuie să devină regulă, ca singura modalitate de a depăși fragmentarea care ne periclitează eforturile. 
Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a Statelor Membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm în cadrul unei coaliții restrânse”, a mai spus Iohannis.

Incluziunea, flexibilitatea și echilibrul geografic ar trebui să rămână principiile noastre călăuzitoare, a precizat președintele Iohannis. În acest sens, el a amintit de PESCO.

„Cooperarea Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între eficiență și incluziune și are potențialul de a genera o evoluție semnificativă, dacă ne asigurăm că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluții pentru decalajele existente în asigurarea capabilităților la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul și să stimulăm progresul în continuare. Este nevoie să conectăm diferite inițiative, să ne asigurăm că se coordonează și se completează reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică”, a afirmat șeful statului.

„Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite. Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?”, a completat Iohannis.

Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit despre Summitu de la Sibiu din 9 mai, precizând că evenimentul este o ocazie de a transmite un mesaj de unitate și de angajament pro-european.

„Fără îndoială, un reper al Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, care va avea loc chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Credem că acest Summit va reprezenta un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european și să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene. Vom atinge obține acest obiectiv prin stabilirea, la Sibiu, a direcțiilor Agendei Strategice UE pentru 2019-2024, și prin aducerea politicilor sale mai aproape de cetățeni, astfel încât să ne asigurăm că obiectivele UE sunt adaptate cât de mult posibil la așteptările legitime ale acestora. În acest context, dezbaterea cu privire la alcătuirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene va fi instrumentul potrivit pentru a reflecta asupra celor mai bune modalități de a dezvolta dimensiunea de apărare și securitate a proiectului european”, a conchis Președintele României.

Iohannis: Să avem grijă la flancul estic

Președintele Klaus Iohannis a afirmat că, în contextul în care situația în regiunea Mării Negre este una complicată din punct de vedere al securității este nevoie de o abordare unitară a Flancului Estic.

„Mulți dintre prietenii și aliați noștri nu au fost foarte conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și în acest caz mă refer la toată regiunea geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este una complicată din punct de vedere economic și al securității. Aș spune că multe dintre tensiuni au la bază evoluțiile istorice, dar, din nefericire există tensiuni acolo care au origini mai aproape de timpurile noastre. Lucrurile evoluează și nu este ceva foarte clar și nu putem trage o linie și să zicem «aceasta este partea noastră, aceea este o altă parte». Lucrurile oscilează strategic și din perspectiva securități și aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu este un mediu stabil sau sigur, ci unul în schimbare. Acesta este motivul pentru care România a încercat și a reușit în mare măsură să îi facă pe aliți conștienți de această situația și am reușit să creștem conștiența în NATO. NATO are o strategie pentru Marea Neagră și are o prezență bună în regiune”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat care este perspectiva asupra situației din zona Mării Negre.

Președintele Iohannis i-a îndemnat pe aliați să aibă grijă de Flancul Estic și să trateze lucrurile într-o manieră serioasă și unitară.

„De aceea subliniez de fiecare dată și spun dragi prieteni, dragi aliați, vă rog să avem grijă de Flancul Estic. Cred că dacă vrem să facem acest lucru cum trebuie, trebuie să tratăm Flancul Estic într-o manieră serioasă și unitară. Nu ar trebui să credem că împărțirea Flancului de Nord și de Sud poate rezolva problemele. Aceasta este o preocupare constantă pentru România”, a completat șeful statului. 

Klaus Iohannis a participat, sâmbătă, la cea de-a 55-a conferință pentru Securitate de la Munchen, unde a deschis, în calitate de reprezentant al Președinției române a Consiliului UE, seria de dezbateri alături de cancelarul german Angela Merkel și președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah Elsisi, stat care deține în prezent Președinția Uniunii Africane.

Foto: Administrația Prezidențială

Inchide