• Publicat:
Politică

Iohannis, despre scrisoarea trimisă de Dăncilă Comisiei Europene: Nu este greșită. I-am cerut lui Juncker lămuriri exhaustive

Iohannis, despre scrisoarea trimisă de Dăncilă Comisiei Europene: Nu este greșită. I-am cerut lui Juncker lămuriri exhaustive
Detalii pe Gândul.

„Acasă nu ne-am consultat (n.r. cu premierul Viorica Dăncilă), dar am văzut acea scrisoare și este o scrisoare prin care se cer clarificări, nu se face nicio acuzație acolo, din acest punct de vedere scrisoarea nu este greșită. Domnul Juncker m-a abordat, am discutat această chestiune și i-am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice și politice din România și l-am rugat să ne lămurească. Personal nu cred că este vorba despre vreo imixtiune în actul de justiție, dar nu vreau să dau eu răspunsuri în locul Comisiei, așa că l-am rugat să trateze chestiunea serios și să ofere lămurir exhaustive, să vină cu răspunsuri pentru întreaga problemă, pentru că de aici rezultă o creștere sau o scădere a încrederii în MCV în perimetrul românesc”, a declarat președintele Klaus Iohannis de la Bruxelles. 

Miercuri, Viorica Dăncilă i-a transmis scrisoarea președintelui CE; Jean Claude Juncker, în document aceasta solicitând ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerințe în justiție e unul autentic. Dăncilă afirmă că informările lui Tudorel Toader arată că era o practică repetată.

Premierul Viroica Dăncilă cere, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiției de la acel moment, Mona Pivniceru, și care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale.

„Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat (…) Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.”, se arată în scrisoarea transmisă de Viorica Dăncilă.

Redăm integral scrisoarea transmisă de premierul României:

„În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale și morale pentru protejarea și promovarea României ca stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, independența justiției și în care sunt garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.
Domnia legii și apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăți democratice, așa cum este cea a țării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României și a tuturor celor care împărtășesc valorile democratice.

Din aceste considerente și având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule președinte, în legătură cu un subiect care preocupă și îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiției de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Între aceste cerințe se regăsesc și solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale și anumite persoane cercetate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relația de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relație bazată pe transparență și încredere, vă adresez, domnule președinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt și de drept cu privire la documentul în cauză. Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat.

Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înțelegem rațiunile, motivele și criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanții Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informațiile solicitate și obținute de către instituția europeană au contribuit la analizarea și, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante și utile, care să ne permită, în continuare, obținerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democrației, statului de drept, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiție, dreptate, adevăr și egalitate în drepturi.

Am încredere deplină în menținerea unui dialog efectiv, echilibrat și eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept și justiția din România să fie mai puternice și mai bine consolidate, în spiritul principiilor și valorilor europene care ne unesc.

Din considerentele menționate mai sus și având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiției, subliniez, din nou, domnule președinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială și pentru a nu afecta credibilitatea relației noastre de parteneriat”.

Este vorba despre un document din 10 octombrie 2012, adresat Guvernului României, care prezintă o listă de 21 de cerințe ale Comisiei Europene în legătură cu MCV, prezentat de Antena 3.

Unul dintre puncte prevede descrierea situaței si stabilirea pașilor de urmați în cazuri de corupție cunoscute, fiind date și nume: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

 

 

 

Inchide