Judecătorii CSM s-au întâlnit de URGENȚĂ după scrisorile șefilor de tribunal și de curți de apel

„Adoptarea unei poziții a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la: a) scrisoarea deschisă și solicitarea președinților și vicepreședinților curților de apel, precum și a președinților și vicepreședinților tribunalelor, vizând efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiție, apărarea independenței justiției, atât la nivel intern, cât și internațional; b) aspecte deduse din solicitările exprimate în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor organizate la nivelul instanțelor”, se arată pe ordinea de zi a Secției pentru judecători a CSM.

Ședința de urgență vine după ce 30 de șefi de parchete și 30 de șefi de tribunale au transmis câte o scrisoare prin care cer Secției pentru judecători să ia atitudine în privința protestelor magistraților.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Bolojan duce România în gard pentru că nici măcar nu înțelege gravitatea lucrurilor pe care le face”

23:00

INEDIT Spectacol pe cer. „Luna roz” în plină splendoare

22:55

30 de președinți și vicepreședinți ai curților de apel din țară au precizat în scrisoare că își exprimă dezacordul față de demersul unor judecători care merg la Bruxelles pentru a prezenta oficialilor situația din România, subliniind că ei nu susțin astfel de inițiative politice.

Totodată, 30 de șefi de tribunale au cerut, tot printr-o scrisoare, să restabilească de urgență cadrul în care judecătorii se pot manifesta, făcând referire la acțiunile de protest și suspendare a activității din ultima perioadă.

În replică, Asociațiile „Forumul Judecătorilor din România”, „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și „Inițiativa pentru Justiție” spun că lipsa unui dialog dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor.

„Aceste proteste principiale aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România, independența justiției fiind esențială în acest sens. Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România. Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică”, se arată în comunicatul asociațiilor.

foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre