Magistrații susțin că Memorandumul de desființare a SIIJ este incomplet și inexact: Guvernul să lase jocurile politice

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis, luni, un comunicat comun, în care critică memorandumul adoptat de Guvernul României în data de 27 decembrie, prin care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propus desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

„Din cuprinsul Memorandum-ului rezultă ca una din rațiunile adoptării documentului, astfel cum a fost publicat de presă, este: „(…) o schimbare corespunzătoare în poziția statului român în fața CJUE, deoarece, în observațiile scrise anterioare, s-au susținut, în esență, legalitatea și oportunitatea înființării acestei structuri speciale.” Reamintim că, în prezent, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află mai
multe cauze în care au fost formulate mai multe întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Poziția Comisiei Europene – publicată recent de presa din România – exprimată în cadrul acestei proceduri este aceea că: „înființarea Secției nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite considerații legate de buna administrare a justiției. În opinia Comisiei, îi aparține statului român sarcina de a prezenta Curții de Justiție elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției, în vederea asigurării bunei funcționări a sistemului judiciar din România” (par. 87)”, se arată în comunicatul transmis luni.

INFRASTRUCTURĂ Olivia Ciobanu-Oprescu: „Cu toții suntem parteneri și trebuie să punem umărul la dezvoltarea orașului Buftea”

11:33

VIDEO Nicușor Dan spune că nu trebuie să îi neglijăm pe cei 9 milioane de români care stau pe TikTok: ”Vom fi în realități paralele”

11:25

Conform sursei citate, Guvernul României are obligația de a prezenta cauzele și argumentele obiective care au stat la baza înființării SIIJ, ca structură în cadrul Parchetului General, cu garanții sporite de profesionalism și în afara controlului politic, în scopul garantării independentei judecătorilor, precum și a independenței procurorilor în îndeplinirea actelor ce le sunt date în competență.

„Or, contrar obligației cuprinse în poziția Comisiei Europene, ca Guvernul să prezinte în fața CJUE „elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției”, Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justiției Cătălin Predoiu și votat de Guvernul Orban – în contextul în care premierul a stabilit linia de urmat, exprimându-se în ședință în sensul desființării SIIJ, prin însușirea Memorandum-ului, deși era trunchiat și subiectiv – nu face nicio referire la cauzele și motivele obiective pentru care SIIJ a fost înființată și care justifică existența ei. Situația creată prin acest Memorandum este lipsită de justificare și, prin urmare inadmisibilă, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat expres ca SIIJ constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor. Memorandum-ul, având ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea SIIJ, are un vădit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate și omițând exact elementele esențiale ce caracterizează SIIJ”, susțin judecătorii și procurorii.

Potrivit magistraților, în primul rând, Guvernul Orban ignoră prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate și de Comisia de la Veneția, și anume procedura de selecție a procurorilor este mai riguroasă și mai transparentă decât pentru orice altă structură de parchet, impunând condiții ridicate de vechime – minim 18 ani – și de verificare a competenței profesionale, prin analizarea activității anterioare pe o perioadă de cinci ani.

În al doilea rând, susține sursa menționată, Guvernul Orban „uită” să spună în Memorandum ca selecția procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcătuită din membri CSM, iar pentru a fi numiți trebuie validați de Plenul CSM, ce acționează ca un al doilea filtru.

„Ca atare, aceasta procedură exclude orice influență politică, atât la nivelul funcțiilor de execuție, cât și la nivelul funcțiilor de conducere. În acest context, Guvernul a ales să treacă cu vederea faptul că, Comisia de la Veneția a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților vizați, Comisia apreciind pozitiv în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători. În al treilea rând, Guvernul Orban omite să precizeze ca înființarea SIIJ a fost determinată de existența unei structuri similare ce funcționa de ani de zile în DNA (Serviciul privind combaterea
infracțiunilor din justiție), înființat într-un mod vădit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-șef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea sa fără alte explicații, ca ultim punct pe ordinea de zi”, susțin procurorii și judecătorii din asociațiile precizate.

În al patrulea rând, potrivit sursei menționate, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse în sesizările adresate Curții Constituționale, anterior promulgării legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constituționalitate.

„Se pare că această realitate nu a prezentat nicio importanță pentru executiv. Astfel, spre exemplu, în privința susținerii că SIIJ ar funcționa în afara controlului ierarhic, Curtea Constituțională a respins-o prin Decizia 33/2018, în care a statuat: „Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.” (par. 149). În plus, reamintim că în art. 881 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, potrivit sursei citate.

În al cincilea rând – și cel mai important spun magistrații – Memorandum-ul a ignorat o realitate evidentă a sistemului de justiție, și anume că era imperativă necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de
independența a magistraților față de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor.

„Toate aceste aspecte, precum și altele, extrem grave, au fost consemnate oficial în Raportul Inspecției Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 15.10.2019 și ignorat cu ostentație de Guvernul României. (…) Este inadmisibil, așadar, că Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza înființării SIIJ și pe care are obligația de a le susține în fata Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât rezultă din documente.(…) Statul Român, atunci când este parte în fata unei instanțe judecătorești și, cu atât mai mult în fata unei instanțe a UE, are obligația de a prezenta toate elementele de fapt, în mod obiectiv și complet, care pot duce la aflarea adevărului în cauză, și nu să prezinte o variantă superficială, dând la o parte abuzurile descrise în Raportul IJ”, conform judecătorilor și procurorilor.