Nicolae a găsit „formula legală” pentru grațierea condamnaților pentru corupție. PROIECT

Senatorul PSD Șerban Nicolae, care s-a remarcat de-a lungul activității sale parlamentare prin mai multe inițiative legislative care veneau în sprijinul condamnaților sau anchetaților pentru corupție, a depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, aflat în Comisia Juridică a Senatului.

Astfel, de pe lista infracțiunilor care sunt exceptate de la grațiere în proiectul inițial al Ministerului Justiției lipsesc toate articolele din Codul Penal privind infracțiunile de corupție, precum și orice referire la legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție.

Prin această omisiune, Șerban Nicolae propune practic grațierea, în anumite condiții ale cuantumului pedepselor – sub 3 ani este grațiată total, peste 3 ani se grațiază fracții de pedeapsă până la pedepse de 10 ani de închisoare – a tuturor infracțiunilor de corupție. Darea de mită (art. 289), luarea de mită (art. 290), traficul de influență (art. 291), cumpărarea de influență (art. 292), abuzul în serviciu (art. 297), neglijența în serviciu (art. 298), conflictul de interese (art. 301) din Codul Penal, dar și toate infracțiunile de corupție prevăzute de legea 78/2000 (diverse forme de abuz în serviciu, folosirea influenței pentru obținerea de foloase necunvenite, etc.) ar intra la grațiere.

EXCLUSIV Un polițist drogat a fost luat cu ambulanța de la o petrecere deocheată, după ce familia îl dăduse dispărut

05:00

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

Totodată, Șerban Nicolae propune grațierea pedepselor după următoarele calcule:

– se grațiază în întregime pedepsele sub 3 ani, pentru infracțiunile neexceptate prin lege (proiectul inițial propune pragul de 5 ani, însă CSM a cerut un prag mai mic, de doar 3 ani)

– se grațiază „în întregime, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mic de trei ani”.

– se grațiază „parțial, cu trei ani, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani”.

– se grațiază „parțial, trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani”.

– se grațiază „parțial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani”.

Un alt amendament al lui Nicolae prevede creșterea limitei de la 3 la 5 ani pentru perioada în care cel grațiat nu are voie să fie condamnat pentru vreo nouă infracțiune pedepsită prin închisoare, în caz contrar condamnatul trebuind să execute și restul pedepsei grațiate.

Un alt amendament al lui Nicolae specifică faptul că prevederile grațierii „nu se aplică pedepselor a căror executare este suspendată, în condițiile legii”.

Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, pe care Guvernul l-a trimis în Parlament, a fost modificat de inițiatorul Florin Iordache, fostul ministru al Justiției, cele mai multe din prevederile controversate fiind eliminate. Infracțiunile prevăzute de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, inclusiv abuzul în serviciu și formele sale agravante au intrat pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere.Grațierea în forma inițială depusă la Parlament era condiționată de plata prejudiciilor și a fost introdusă condiția ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani.

Astfel, în proiectul inițial sunt grațiate pedepsele și măsurile educative privative de libertate de maximum 5 ani, cu condiția ca cei care sunt grațiați să achite în termen de maximum un an prejudiciul stabilit de instanță, în caz contrar grațierea fiind revocată și grațiatul fiind pus să execute restul pedepsei, arată proiectul. În cazul în care e vorba de condamnări incluse pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere, grațierea nu se aplică.

O altă condiție pentru aplicarea grațierii era ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani, chiar dacă infracțiunea nu se află pe lista de excepții de la grațiere din proiectul de lege.

De asemenea, grațierea nu se aplică persoanelor care nu au început executarea pedepsei cu închisoarea sau s-au sustras de la executarea ei. Totodată, mai arată proiectul de lege, persoanele grațiate care în decurs de 3 ani săvârșesc „cu intenție” o infracțiune, vor executa atunci când sunt condamnați și restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a grațierii.

S-a renunțat la prevederea ca deținuții de peste 60 de ani să beneficieze de grațierea a jumătate din pedeapsă, de această clemență bucurându-se doar femeile gravide și persoanele care sunt unic întreținător de familie și au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani, mai arată proiectul. Lor li se aplică prevederea infracțiunilor exceptate de la grațiere, dar și obligația plății prejudiciului în maximum 1 an. În forma inițială, se bucurau de această prevedere deținuții de peste 60 de ani, femeile gravide și cei cu minori de maximum 5 ani în întreținere, indiferent de infracțiunea pentru care fuseseră condamnați și fără obligația plății prejudiciului.

De la grațiere sunt exceptați recidiviștii, mai arată proiectul inițial, lucru menținut și de senatorul Șerban Nicolae.

Pe lista infracțiunilor exceptate de la grațiere au intrat și cele acoperite de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, precum și abuzul în serviciu. Șerban Nicolae le-a eliminat din nou.