NOUA HARTĂ A ROMÂNIEI. Cum își dispută electoral partidele regionalizarea. Lista proiectelor eșuate

Redactor:
Sorina Ionașc
Cu două săptămâni înainte de a da startul neoficial al campaniei electorale de anul viitor, printr-o megamanifestare a USL de susținere a prezidențiabilului Crin Antonescu, Victor Ponta sugerează strategia de bătaie pentru 2014: regionalizarea și revizuirea Constituției - ambele motiv de dispută politică cu Traian Băsescu, legitimat ca vector al opoziției, dar și cu celelalte partide parlamentare.

Cu două săptămâni înainte de a da startul neoficial al campaniei electorale de anul viitor, printr-o megamanifestare a USL de susținere a prezidențiabilului Crin Antonescu, Victor Ponta sugerează strategia de bătaie pentru 2014: regionalizarea și revizuirea Constituției – ambele motiv de dispută politică cu Traian Băsescu, legitimat ca vector al opoziției, dar și cu celelalte partide parlamentare. Relansarea temei regionalizării a făcut-o de la Suceava, prima deplasare după concediu, Victor Ponta vorbind despre o nouă hartă a României cu 10-12 regiuni. Asta în condițiile în care, până acum, coordonatorul procesului, vicepremierul și ministru al Dezvoltării Liviu Dragnea, vorbise de opt, maxim nouă regiuni.

„Formula cu cele 8 regiuni de dezvoltare nu este cea mai bună. Cele 8 actuale sunt mult prea mari”, a dat șeful guvernului tonul dezbaterii electorale, stabilind și calendarul până în ziua primului tur al prezidențialelor. Atunci ar urma să aibă loc referendumul de revizuire a Constituției, în care regiunile să capete personalitate juridică și să fie recunoscute ca unități administrativ-teritoriale. Până atunci ar trebui să fie dezbătută și modificată legea pentru stabilirea noilor regiuni. „Să nu mai zică nimeni că se face prea repede”, a comentat premierul.

Tișe(PDL): „Noi nu dorim o regionalizare așa cum vrea să o facă USL”

Reacția din tabăra opoziției nu a întârziat să apară. Vicepreședintelui PDL, senatorul Alin Tișe, nu-i pică bine formula USl de regionalizare pentru că, spune el, se face de „sus în jos” și nude „jos în sus” cum ar trebui.

„Noi nu dorim o regionalizare așa cum vrea să o facă USL, ci pornind de la sate și comune la județe. Numărul de regiuni nu e o chestiune care să rezulte din pixul ministrului pentru că așa e un demers sortit eșecului. Se vor crea alte structuri de conducere, niște Consilii Județene mai mari, care înseamna o birocrație mai mare și mai mulți bani. Nu trebuie gândit politic, să știi dinainte câte regiuni faci, care vor fi capitalele și care vor fi baronii. Nu sunt numere la loto, ce e aici, 6 din 49?”, a declarat Tișe, contactat de gândul.

Întrebat cum ar trebui totuși făcută regionalizarea, senatorul democrat-liberal dă exemplu altor state din Uniunea Europeană.

„Reorganizarea trebuie gândită în funcție de normele Uniunii Europene, populație, teritoriu, cultură, care au funcționat și în alte țări. Poate nici nu e nevoie de revizuirea Constituției ca să faci reorganizarea adminsitrativ-teritorială, poți să creezi județe mai mari care să nu se numească regiuni”, a explicat el.

Vochițoiu(PPDD): „Ponta și Dragnea își pasează jucăriile de la unul la altul

Tot pe ideea unei reorganizări administrativ-teritoriale fără regiuni noi merge și liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochițoiu. Motivul e simplu, spune el: „USL vrea doar să creeze mii de posturi pentru clientela politică, iar România nu mai poate ține atâția baroni”.

„Practic se înființează o nouă structură de comandă, care este costisitoare și nelucrativă. Nu există niciun argument solid pentru a o susține, nu s-ar ajunge la o dezvoltare economică. Am senzația că cei din USL nu știu ce vor. Ponta zice ceva, Dragnea altceva și își pasează jucăriile de la unul la celălalt. Noi avem un proiect în pregătire, nu susținem regionalizarea, ci o reorganizare administrativ-teritorială în sensul în care ar trebui comasate comunele, orașele în funcție de resursele umane și economice care există”, a argumentat Vochițoiu, pentru gândul.

UDMR: Suntem deschiși la discuții

Pe de altă parte, reprezentanții UDMR sunt mai deschiși la negocieri. Deși insistă pe varianta lor, cea cu 14-16 regiuni, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, admite faptul că noul scenariu anunțat de Victor Ponta, cu 10-12 regiuni, ar fi de acceptat. „Suntem deschiși la discuții, dar să vedem despre care 12 regiuni e vorba. Covasna, Harghita și Mureș trebuie să fie într-o singură regiune, cu centrul la Târgu Mureș”, a precizat Kovacs, contactat de gândul.

Chiar și așa, liderul maghiar nu vede de ce trebuie grăbită regionalizarea. „Nu avem nevoie de regiuni administrative pentru că ar complica foarte mult lucrurile. Nu trebuie să grăbim acest proces, variantele care au tot fost vehiculate sunt foarte proaste și cred că cel mai bine ar fi fără regionalizare. Mai bine deloc decât o regionalizare administrativă. Nu este o urgență”, a spus Kovacs.

Mai mult, liderul UDMR Kelemen Hunor a anunțat vineri că Uniunea va începe demersurile pentru organizarea de referendumuri pe tema regionalizării în șase județe din țară care corespund practic zonelor de interes pentru maghiari, reprezentarea lor fiind semnificativă. Este vorba de Harghita, Covasna și Mureș, care corespund Ținutului Secuiesc, și Bihor, Sălaj și Satu Mare, care corspund zonei Partium.

Cum au eșuat tentativele de regionalizare

Actuala împărțire a României în opt regiuni de dezvoltare a fost asumată, în 1998, în timpul negocierilor de aderare la UE, iar încercările de a adapta aceste structuri la realitățile social-economice au fost lansate mereu în preajma campaniilor electorale și abandonate la presiunea baronilor din teritoriu ai partidelor. Prima încercare a fost făcută în 2003, în an preelectoral, când ministrul administrației la acea vreme Octav Cozmâncă a pus subiectul în discuție lansând varianta înjumătățirii numărului de județe și întăririi rolului regiunilor. Proiectul a fost abandonat după ce a stârnit nemulțumiri în teriltoriu unde liderii locali ai PSD și-au văzut interesele puse în pericol.

Tema a fost reluată în 2011, cu un an înaintea alegerilor parlamentare, când președintele Traian Băsescu, via premierul Emil Boc, a pus pe masa partidelor o variantă de regionalizare, pe scheletul actualelor regiuni care însă să fie numite județe, astfel încât să nu fie nevoie de modificarea constituției care prevede că România se împarte administrativ-teritorial în comune, orașe și județe.

Varianta nu a fost susținută nici măcar de partenerul de guvernare ai PDL de la acea vreme, UDMR care avea propriul proiect cu 16 regiuni, dar care insista pentru un statut aparte pentru Secuime, mai exact o regiune în care să se  regăsească județele Harghita, Covasna și Mureș. Varianta „maximală” făcută chiar de Traian Băsescu liderilor UDMR la Cotroceni a fost o regionalizare pe formula 8+2, în care Harghita și Covasna să fie regiuni separate. Oferta a fost refuzată. Chiar dacă UDMR a fost făcută responsabilă pentru eșecul demersului, adevărata cauză a fost însă opoziția liderilor PDL din teritoriu, în frunte cu Sorin Frunzăverde, la vremea respectivă un lider cu influență în PDL.

Proiectul regionalizării a fost reluat de USL, inițial ca doar declarativ în campania pentru parlamentarele de anul trecut, ca ulterior după câștigarea alegerilor să-și asume misiunea formalizării demersului la începutul acestui an. USL a cuplat însă tema cu cea a revizuirii Constituției, însă până în acest moment nu a prezentat pe hârtie un proiect concret, preferând mai degrabă formula dezbaterii.

Coordonator al regionalizării, pesedistul Liviu Dragnea a avansat formula a opt sau nouă regiuni de dezvoltare.

La presiunea teritoriului, pentru a conserva procentele electorale în preajma a două runde de alegeri, europarlamentare și prezidențiale, varianta în discuție este ca regiunile să aibă personalitate juridică, deci să fie recunoscute în Constituție, iar la conducerea lor să fie instalați, fără alegeri, actuali șefi locali. S-ar crea astfel o suprastructură administrativă care ar putea rula fonsuri importante de bani și care va spori influența actualilor baroni locali.

Chiar și într-o asemenea formulă un punct sensibil este cel al capitalelor de regiune, pentru a tempera toate orgoliile fiind luată în calcul varianta a două centre de putere.

Cu amânarea dezbaterii pentru revizuirea Constituției, s-a amânat și cea pe tema regionalizării. Mai mult, acest lucru a devenit o temă de atac, președintele Traian Băsescu exprimându-și reticența că USL, cu cele 70 la sută control în parlament, va duce până la capăt demersul.

„Nu cred că se va face, acest uriaș de 70% din Parlament și-a arătat limitele, este incapabil să genereze progres pentru România. Reorganizarea administrativă și o Constituție modernă care să simplifice instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, ar fi fost proba că această majoritate uriașă își poate depăși dimensiunea mică din interiorul majorității și lipsa de viziune. Au probat că nu pot, din păcate, și România a pierdut o ocazie extraordinară, pentru că este foarte puțin probabil să mai ai o majoritate de 70% în următoarele cicluri electorale”, a afirmat Băsescu

 

Inchide