Liderii PSD-PNL-USR și UDMR, împreună cu economiștii partidelor, se vor întâlni miercuri, de la ora 15:00, la Palatul Victoria, într-o nouă rundă de negocieri pe măsurile fiscal-bugetare menite să reducă deficitul bugetar, potrivit surselor Gândul.
UPDATE, 23.20:
De cealaltă parte, în USR există voci nemulțumite de componența delegației trimisă de partid la negocieri.
Surse din partid spun despre compoziția acestei delegații că ar putea fi o explicație pentru tensiunea creată, având în vedere că în trecut au mai avut conflicte cu reprezentanții celorlalte partide.
Din partea USR au fost la discuții Cristian Ghinea, Claudiu Năsui și Vlad Voiculescu.
UPDATE, ora 23.00:
Surse politice dezvăluie pentru Gândul că discuțiile s-au inflamat, la un moment dat, în timpul ședinței. Mai exact, surse care au luat parte la discuții spun că USR ar fi lansat mai multe „invective” la adresa PSD.
„Au venit acolo să reproșeze. Nu să discute pe soluții”, spun aceleași surse.
UPDATE, ora 22.00:
Ședința de la Palatul Victoria s-a încheiat în jurul orei 21.30. După aproximativ șase ore și jumătate, liderii celor patru partide nu au luat nicio decizie în ceea ce privește măsurile fiscale așteptate pentru perioada următoare.
O nouă discuție urmează să aibă loc joi. La această întâlnire va participa inclusiv Nicușor Dan, președintele României, spun surse politice.
UPDATE, ora 20.45
Nicușor Dan afirmă că reprezentanții tehnici ai partidelor au fost de acord „pe câteva dintre măsuri posibile”.
„Câteva dintre ele sunt extrem de sensibile și au spus că au nevoie de un vot politic al reprezentanților partidelor. Asta urma să se întâmple ieri și azi și eu cred că se avansează”, a declarat Nicușor Dan, de la Odesa.
Citește aici.
UPDATE, ora 19.00:
Discuțiile de la Palatul Victoria se concentrează pe activitatea fiecărui minister, fără însă a fi luate decizii în această seară, transmit surse politice.
Astfel, nici după această rundă de discuții nu vor fi agreate măsuri concrete, ci sunt prezentate planuri pentru fiecare ramură de activitate a Guvernului în parte.
UPDATE 15:00
De la liberali (PNL) au sosit Ilie Bolojan și Mircea Fechet. Bolojan este, până în prezent, singurul nume vehiculat pentru poziția de premier. PSD și-ar dori și varianta unei rotative la guvernare după modelul Nicolae Ciucă-Marcel Ciolacu, spun surse politice.
UPDATE 14:54
Din partea UDMR, la negocieri participă Kelemen Hunor, Tánczos Barna și Cseke Atilla.
UPDATE 14:48
Negocierile de la Guvern se desfășoară în format extins, inclusiv pe programul de guvernare pe anumite domenii. Din partea PSD, participă și Simiona Bucura Oprescu, Alexandru Rafila și Florin Barbu.
Un scenariu ridicat în discuțiile de până acum este cel al virării TVA-ului companiilor direct într-un cont al Trezoreriei, însă nu a fost convenit nimic pe această măsură, transmit surse politice participante la discuții.
UPDATE 14:30
Premierul Sorin Grindeanu a ajuns la Palatul Victoria, după ora 14.00, venind de la șantierul secțiunii 5 a Autostrăzii Sibiu–Pitești, din județul Argeș, unde a inspectat lucrările.
La ora 15.00 începe a doua reuniune a liderilor partidelor politice, în absența lui Nicușor Dan, după cea de marți.
Șefii partidelor așteaptă să primească de la grupurile de lucru detaliile privind reducerea cheltuielilor.
Totodată, vor mai fi și discuții în ceea ce privește veniturile de la bugetul de stat, dar și despre investiții, spun surse politice.
Știrea inițială.
Gândul a aflat ce noi măsuri au fost avansate la negocierile de zilele trecute, unele dintre ele absurde. De pildă, USR a propus eliminarea burselor școlare (de merit și sociale), potrivit surselor citate, în contextul în care Claudiu Năsui, parte din echipa USR de negociere, a cerut comasarea și tăierea banilor la anumite institute de cercetare.
O altă idee venită „pe surse” a fost eliminarea ajutorului de înmormântare, propunere ce ar fi fost avansată de Dragoș Anastasiu.
Contactat de Gândul, consilierul președintelui României ne-a spus că „nu am propus așa ceva” și că discuția a fost axată pe combaterea evaziunii fiscale în industria serviciilor funerare.
„Evident că nu am propus așa ceva. Discuția a fost despre evaziunea fiscală făcută în industria respectivă și a plecat de la un studiu InfoCons în acest sens. Nimeni nu a propus sau s-a gândit la tăierea ajutorului de înmormântare”, a declarat Dragoș Anastasiu în exclusivitate pentru Gândul.
În prezent, cuantumul ajutorului pentru deces este de 8.620 lei, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice.
Liderii partidelor nu au reușit să se pună de acord pe o serie de măsuri la negocierile pe noul pachet de măsuri fiscale. Prima dintre ele este cea legată de impunerea CASS de 100 lei pentru toți cei care nu contribuie azi la sistemul de sănătate, excluzând copiii și alte câteva categorii puțin numeroase.
S-a discutat impozitarea CASS cu 10% peste pragul de 4.500 lei. Inițial era 2.500 și a mai fost vehiculat și pragul de 3.000 lei.
Propunerea partidelor de dreapta este ca la pensii mai mici de 3.000 lei să se impună CAS de 100 lei, iar la pensiile peste acest plafon, CASS 10%.
Diferență majoră de abordare este și la creșterea TVA, informează sursele Gândul.
PSD a arătat impactul major asupra puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii, subliniind că povara ajustării fiscale trebuie așezată mai ales pe cei cu venituri mari.
Mai mult, creșterea TVA are un impact devastator în inflație și în reducerea ratei de creștere economică.
S-a găsit, totuși, un numitor comun: TVA de 19% la jocuri de noroc. Aici, toți au fost de acord.
Un alt punct de divergență majoră este la modul cum se așează povara taxelor. Partidele de dreapta doresc creșterea impozitului pe profit, pe dividende și generalizarea impozitului minim pe cifra de afaceri la toți contribuabilii care au azi impozit pe profit.
PSD, însă, nu susține alte creșteri majore de taxe pentru cei corecți, vizând prioritar reducerea evaziunii fiscale imense și creșterea conformării. Argumentul principal este acela că a pune taxe mai mari tot pe cei care le plătesc la timp și asupra IMM-urilor vulnerabile înseamnă falimente în lanț și pierderi consistente de locuri de muncă.
Poate cel mai dur subiect este cel legat de menținerea cotei unice de impozitare și introducerea progresivității prin taxa de solidaritate (de la 1 iulie 2025) și impozitul progresiv (+10%) (de la 1 iulie 2026) pe diferența ce depășește 2000 euro net (17.300 lei brut lunar).
PNL și USR susțin, în continuare, avantajele cotei unice, în timp ce PSD transmite că problemele structurale ale României sunt generate de veniturile extrem de mici în PIB (locul 2 în UE după Irlanda), polarizarea socială gravă și nevoia intrării în rândul majorității țărilor europene din punct de vedere fiscal (doar 4 țări mai au cotă unică în UE).
Puncte de vedere total diferite sunt și în ceea ce privește investițiile publice. PSD susține prioritizarea și eficientizarea lor pentru a mări efectele de multiplicare evidente iar dreapta (mai ales cea radicală) propune stoparea finanțării programelor de investiții în acest an și un ritm scăzut în 2026.
De partea cealaltă, restul partidelor cred că impactul ar fi devastator în economie și la nivelul comunităților locale.
În ceea ce privește ajutorul de stat, PSD propune noi scheme și garanții drept sprijin pentru companiile care produc în România.
În timp ce partidele de dreapta se uită la concedieri colective imediate în rândul bugetarilor iar stânga dorește raționalizarea cheltuielilor doar în urma unei analize de performanță în instituțiile publice, nedorind o ”reformă făcută pe genunchi” așa cum s-a experimentat în 2010-2011.
În cel mai rău caz, PSD susține un raport de înlocuire 1 la 5 în sistemul bugetar, fără a afecta domenii precum sănătatea și educația.
Potrivit surselor Gândul, opinii contrare sunt și pe propunerea dreptei de a vinde participațiile statului la companiile profitabile (Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica etc), după modelul Greciei.
PSD se opune categoric vânzării totale sau parțiale a companiilor de stat profitabile, care nu ar conduce decât la majorarea explozivă a prețurilor, exclusiv în scopul maximizării profiturilor și propune, dimpotrivă, crearea unor campioni regionali în domeniul energiei, care să se bată cu companiile puternice controlate de statul polonez, ceh sau cel maghiar, pentru supremația în zonă.
Sunt abordări care se ciocnesc puternic în negocieri, cu argumente de ambele părți. Orice decizie ar fi luată nemulțumește una dintre părți și, de aceea, formarea guvernului se naște în chinuri groaznice.
Sursa colaj: Shutterstock
CITEȘTE ȘI: