Ponta și Băsescu rămân pe poziții, candidatul Antonescu se gândește la un pact. Cum au ajuns politicienii să vorbească pe aceeași voce despre gazele de șist

Ponta și Băsescu rămân pe poziții, candidatul Antonescu se gândește la un pact. Cum au ajuns politicienii să vorbească pe aceeași voce despre gazele de șist
Publicat: 17/10/2013, 22:05
Actualizat: 16/08/2015, 05:25

Protestele din ultimele două zile de la Pungești nu îi schimbă cu nimic poziția oficială legată de gazele de șist, spune premierul Victor Ponta, argumentul său fiind independența energetică a României. Cu sau fără oameni în stradă, decidenții politici au făcut deja, cu mai multe luni în urmă, strategia pe care vor merge: explorarea care va dura patru sau cinci ani, urmată de acodarea licențelor de exploatare acelorași companii, sub rezerva avizelor de mediu și a eventualei înlocuiri a fracturării hidraulice cu o nouă tehnologie.

„Nu-mi schimbă cu nimic poziția. Cred că pentru România e foarte important să fie independentă energetic. Este un obiectiv important pentru România să nu importăm gaze, să le producem noi”, s-a arătat din nou premierul, întrebat de gândul, favorabil explorării urmate de exploatarea gazelor de șist.

În a doua zi de proteste în județul Vaslui, Victor Ponta a avut o discuție cu ministrul de Interne, Radu Stroe, pe această temă, premierul fiind de părere că Jandarmeria a acționat corect, întrucât „nu putem lăsa să se ajungă la anarhie”.

Ponta și Băsescu – pro, Antonescu se codește

În rândul politicienilor, refractarii se pot număra pe degete și, oricum, aceștia nu se află printre decidenți. Contradicțiile dintre primii oameni în stat pe această temă au încetat acum mai bine de 10 luni, după consumarea alegerilor generale. Președintele Traian Băsescu a fost și a rămas unul dintre susținătorii ideii, implicându-se direct în aducerea Chevron și Exxon în România. Mai mult, șeful statului a respins din start ipoteza convocării unui referendum pe această temă, motivând că votanții ar putea fi ușor de indus în eroare.

Din adversar declarat, premierul Victor Ponta a devenit, treptat, un suporter al explorării urmate de exploatare, asumându-și public argumentul cifrelor Comisiei Europene și pe cel al reducerii dependenței actuale de gazul rusesc. Politic, schimbarea de atitudine a lui Victor Ponta a fost însă pusă mai ales pe seama strategiei premierului de câștigare a încrederii SUA, mai ales după criza politică din vara anului 2012.

Astfel, de la „instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de șist” la care recurgea în mai 2012 Guvernul Ponta I, Cabinetul Ponta II a trecut, cu asumării publice calculate minuțios, la asumarea parțială și apoi totală a acestei strategii justificate public cu argumentul reducerii dependenței de resursele Gazprom pe care le folosim anual în proporție de peste 30%.

Neimplicat până acum direct în luarea unor decizii, din postura de viitor candidat la președinție în 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, a evitat o poziție publică tranșantă pe o temă controversată. Liberalii se gândesc, în schimb, să propună un pact pentru gazele de șist.

Istoria contradicțiilorpolitice legate de gazele de șist

9 decembrie 2004 – Guvernul Adrian Năstase aprobă, prin Hotărâre de Guvern, Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul E V-2 Bârlad, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Regal Petroleum plc.

2010 – Compania Chevron preia licența de la Regal Petroleum pentru 25 de milioane de dolari.

7 martie 2012 – După o discuție cu reprezentanții Chevron, președintele Traian Băsescu le cere parlamentarilor, într-un discurs în fața Camerelor reunite, să privească „cu maximă responsabilitate nevoia României de a-și crește consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră și energie din gaz de șist, dacă într-adevăr avem resurse”. „Sursele noastre clare sunt reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, resursele de gaze existente în Marea Neagră și gazele de șist”, insistă Băsescu.

28 martie 2012 – Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu acordă prin concesiune companiei Chevron trei noi petrimetre în zona Dobrogea. Liderul PSD, Victor Ponta atacă public decizia.

27 aprilie 2012 – Guvernul MRU este demis prin moțiune de cenzură. Textul moțiunii USL combătea explorarea-exploatarea gazelor de șist în lipsa unui „cadrul legisltiv specific”care nu există nici până în present: „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu existau studii și nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condițiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”

Mai 2012 – Imediat după instalarea la Palatul Victoria, Guvernul Ponta își asumă prin programul de guvernare „instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de șist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică”. Mai exact, autoritățile blocau eliberarea avizelor și a autorizațiilor pentru firmele interesate.

17 mai 2012 – Într-un interviu la TVR, ambasadorul de la acea vreme al SUA, Mark Gitenstein reacționează, declarându-se interesat de „motivația moratoriului și de cum intenționează să se procedeze mai departe”. „Recomandarea mea ar fi să se afle măcar dacă există gaze de șist în România”, spune ambasadorul SUA anunțând că va discuta subiectul cu ministrul Economiei. După întâlnirea cu Mark Gitenstein care are loc trei zile mai târziu, liberalul Daniel Chițoiu, la acel moment ministru al Economiei, anunță că „moratoriul pe gazele de șist va fi ridicat după ce studiile de specialitate confirmă siguranța în exploatarea acestora”.

18 mai 2012 – După o întâlnire cu Richard Morningstar, trimisul special al secretarului de stat al SUA pentru Energie în Eurasia, la care participă și Mark Gitenstein, Traian Băsescu susține că „trebuie să recunoaștem că în România avem deja o dezbatere privind gazele de șist și trebuie să dezvoltăm o strategie de a explica populației că nu sunt riscuri serioase cu aceste gaze”.

22 iunie 2012 – Reanalizarea moratoriului, la sfârșitul anului 2012, este asumată și de premierul Victor Ponta, într-un interviu pentru AFP: „Nu dorim sa fim nici singurii care acceptă și nici singurii care se opun”.

5 iulie 2012 – Ponta anunță cooptarea generalul American în rezervă Wesley Clark în staff-ul său, drept consilier pe probleme strategice și de securitate. Cunoscut lobby-ist, Clark se numără printre membrii Consiliul Director al companiei BNK Petroleum, cu operațiuni în domeniul gazelor de șist în Polonia.

8 noiembrie 2012 – Într-o întâlnire cu reprezentanții principalelor companii americane în România din Consiliul AMRO, condus de Chevron, Victor Ponta dă primele semnale că, după alegerile din România, Guvernul își va schimba poziția față de gazele de șist: Guvernul vrea să continue și să extindă parteneriatul economic cu mediul de afaceri american, îndeosebi în domeniul energiei și în cel al agriculturii”.

9 decembrie 2012 – Simultan cu alegerile parlamentare, în Mangalia, Costinești și Limanu, din județul Constanța, este convocat referendum la care cetățenii să răspundă cu DA sau NU la întrebarea „Sunteți de acord cu exploatarea gazelor de șist prin fracționare/fracturare hidraulică pe teritoriul comunei/ orașului?” Toate trei sunt însă invalidate din cauza prezenței sub 50%.

18 decembrie 2012 Moratoriul încetează. După alegeri și după obținerea certitudinii că va fi din nou prim-ministru, Victor Ponta vorbește deschis mai întâi despre explorarea gazelor de șist, evitând, inițial, să se pronunțe în privința exploatării. „În primul rând este vorba de gazele la care Exxon și OMV au descoperit și urmează într-un termen de trei, patru, cinci ani să înceapă exploatarea și categoric, în măsura în care tocmai a fost o anumită rezoluție a Parlamentului European, iar Marea Britanie deja a oficializat aceste exploarări”, susține liderul PSD într-un interiu televizat.

4 ianuarie 2013 Repoziționarea oficială a lui Victor Ponta. „Din punctul meu de vedere, ideea gazelor de șist, care, în primii patru, cinci ani ține numai de explorare, nu se poate exploata, bazându-mă pe ce am văzut în America, dar și în Polonia, eu cred că trebuie să o tratăm serios pozitiv”, spune Ponta într-un interviu preluat și pe site-ul Guvernului.

25 ianuarie 2013 – Șeful Guvernului își dă public girul pentru explorare, nu și pentru exploatare. „România poate acorda dreptul de explorare, nu de exploatare. Problema corectă este impactul asupra mediului, explorarea nu produce efecte negative. Patru, cinci ani doar se explorează, după patru cinci ani, iar în fiecare an tehnologia avansează, dacă se constată că avem gaze de șist și nu există probleme pentru mediu, se poate începe exploatarea. În 6 – 8 ani România nu va mai avea nevoie să importe gaze”, militează Ponta pentru explorare.

13 mai 2013 – Premierul reia ideea două luni mai târziu, în contextul pregătirii terenului pentru solicitarea mandatului din partea președintelui de participare la Consiliul European pe tema energiei, la finalul lunii mai. „Se pune problema doar de explorare, care se face prin metode convenționale, nu există nici o temere pentru mediu. Dacă după 4-5 ani, după ce cheltuie cei cu explorările în Vaslui 300 milioane, dacă rezultă că avem resurse, peste cinci ani, un guvern mai înțelept decât al meu va spune, dacă sunt gaze, vrem să le și folosim sau să le importăm de la Gazprom cum văd că se dorește„, a revenit Ponta cu tema gazelor de șist. În paralel, ministrul pentru Energie, Constantin Niță, se declară pentru exploatare.

15 mai 2013 – Traian Băsescu anunță că îi dă lui Victor Ponta mandatul de reprezentare la Bruxelles, clarificând, în numele premierului, poziția oficială a acestora și a României. „Având în vedere că a fost de acord cu explorarea și exploatarea gazelor de șist, cred că acest punct de vedere trebuie susținut la Bruxelles, în discuțiile din Consiliu. El ar trebui să se numească energii neconvenționale și aș vrea să apară acest cuvânt, energie neconvențională, în concluziile Consiliului, printre multe altele, Nabucco și ce mai e de apărut”, și-a rezumat Băsescu poziția pentru Bruxelles.

22 mai 2013 – Victor Ponta susține în Consiliul European ideea explorări și exploatării gazelor de șist, umăr la umăr cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie. „Deci îndemnul Comisiei și al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este „aveți resurse, folosiți-le ca să importați mai puțin sau dacă puteți să nu importanți deloc, cu atât mai bine”, spune Ponta după Summit, raliindu-se aceleiași idei.

6 iunie 2013 – Băsescu reia public poziția pro-exploatare. „Între oarecare riscuri și independența energetică, răspunsul meu ar fi „da” gazelor de șist, fără să știu prea mult depre riscuri„, spune președintele la o întâlnire cu susținătorii săi de pe Facebook.

11 iunie 2013 – În contextul confuziei legate pe de o parte de susținerea explorării, iar pe de altă parte de existența unor rezerve față de exploatare, președintele admite că o companie care primește licență de explorare va primi ulterior și dreptul de a exploata. „Nu sunt mincinos. Cine primește aviz de explorare, obligatoriu trebuie să primească și aviz de exploatare. Nimeni nu face pe bunul samaritean”, afirmă Traia Băsescu, într-unn interviu.

13 iunie 2013 – Întrebat dacă susține explorarea urmată de exploatarea gazelor de șist, Ponta răspunde fără echivoc: „Da. Acum nu mai am dubii„.Ceea ce l-a convins, susține premierul, ar fi rezultatele americanilor și studiile prezentate în Consiliul European, dar și actuala dependență de gazul rusesc.

12 septembrie 2013 – În contextul negocierilor avansate pentru o vizită la Casa Albă, Victor Ponta se arată din ce în ce mai convins că „putem să exploatăm”. „Da, sunt de acord să vedem dacă avem rezerve, dacă putem să le exploatăm cu toate garanțiile de mediu și să gândim în sensul de a face ceva„.

26 septembrie 2013 – Într-un discurs la Bucharest Forum 2013, Ponta dă ca exemplu „SUA, care au beneficiat practic de o revoluție energetică prin descoperirea gazelor de șist,” și dă semnale externe clare pro exploatare: „România este hotărâtă, Guvernul pe care îl conduc, de a fi printre primele guverne, țări care înțelge această schimbare fundamentală, care înțelege că bătălia pentru independență energetică și pentru infrastructură energetică, mai ales, este una dintre cele mai importante pentru anii care urmează”, spune premierul.

29 septembrie 2013 – Băsescu rămâne fidel ideii de explorare urmată de exploatare. „Eu mai am un an și câteva luni de mandat, deci nu voi apuca în mandat momentul când eventual s-ar scoate primul metru cub de gaze de șist din România sau când se va scoate spre utilizare primul metru cub de gaze din Marea Neagră. Vreau să spun un lucru de care românii trebuie să țină cont: miza politicilor noastre în zona energetică trebuie să fie independența energetică”, reiterează președintele într-un interviu la Pro Tv.

5 octombrie 2013 – Crin Antonescu propune un pact pe tema exploatărilor din România. „Eu am chiar un proiect, a unui pact, a unui document, a unui set de criterii de integritate și responsabilitate în legătură cu industria extractivă sau cu exploatarea resurselor în general. Orice exploatare, orice contract aș dori să fac, cu o firmă sau alta, cu o companie românească sau din altă parte, ar trebuie să îndeplinească, să verifice câteva criterii, bazate pe câteva principii pe care să le asumăm cu toții și în funcție de care fundamental să abordăm un asemenea proiect”, a spus liderul PNL, într-un interviu la Pro Tv.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase