REGIONALIZAREA în dezbaterea USL. „Teoria super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat. Cu ce e mai credibil un ministru ales de partid?”

Redactor:
Cristian Andrei
Vezi aici planurile USL!

Proiectul împărțirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare reprezintă una din marile provocări politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflată și pe agenda guvernului Boc, a eșuat în 2011 din cauza opoziției UDMR. Bazându-se pe o majoritate consistentă în Parlament, liderii USL susțin că regionalizarea va deveni realitate în a doua jumătate a acestui an și că prin intermediul ei se va produce o descentralizare reală.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a crește economic regiunea și pentru a dispărea discrepanțele economice între regiuni. Vreau regionalizare pentru că vreau să avem destinul în mâna noastră și să nu stăm cu mâna întinsă la București. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureștiul și ce este în jurul Bucureștiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la București, să se dezvolte doar Bucureștiul și Sectoarele, ele să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la București”, a declarat pentru gândul primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita, puternic susținător al ideii descentralizării prin regionalizare.

„Tema principală este cât mănâncă Bucureștiul cu structurile lui și cât mănâncă cei care produc bugetul. Bugetul se produce de țară și se mănâncă în București 80%”, se revoltă și președintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Președintele interimar al Uniunii Naționale a Președinților de Consilii Județene, Nicușor Constantinescu, susține pentru gândul că președintele Regiunii va deveni mai important decât un ministru sau primul-ministru.

„Se termină cu plimbarea primarilor de la localități la Guvernul României”, adaugă și vicepreședintele PSD, Marian Oprișan, președintele CJ Constanța.

La Guvern, proiectul regionalizării se află în mâna lui Liviu Dragnea, vicepremier și ministru pentru Administrație și Dezvoltare Regională. Premierul Victor Ponta susține proiectul, afirmând că momentul oportun pentru începerea implementării acestuia este tocmai acest an. „Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare”, îl complimentează Oprișan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare – Regiunea

Cei din teritoriu vor să decidă singuri cum se dezvoltă regiunea în care trăiesc, iar acest lucru îl consideră posibil prin proiectul regionalizării. Primii pași pentru regionalizarea țării constau în modificarea Constituției, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, și punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Dacă procesul revizuirii Constituției se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, în a doua jumătate a anului se va declanșa procesul regionalizării administrative.

Astfel, între Guvern și Consiliile Județene se va interpune o nouă unitate administrativă. O descrie succint președintele CJ Prahova, Mircea Cosma: „se introduce al treilea nivel de guvernare în România – guvernarea regională”.

Nicușor Constantinescu afirmă, la rândul său, că după regionalizare se va produce o descentralizare reală. „Între Guvern, Consilii Județene și Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un președinte al fiecărei regiuni și un Consiliu Regional cu competențe regionale”, a declarat pentru gândul social-democratul.

Conform proiectului USL, România va fi împărțită în opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existând și în prezent, dar fără personalitate juridică și fără să fie unități administrativ-teritoriale.

„Dacă nu avem în Constituție că România este împărțită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Băsescu a dorit să desființeze județele actuale, ca să scape de președinții de Consilii Județene care câștigau alegerile împotriva PDL să facă opt județe mari, dar le spunea tot județe. Acum va apărea în Constituție că România este împărțită din punct de vedere administrativ- teritorial în județe și regiuni”, a declarat pentru gândul vicepreședintele PSD, Marian Oprișan.

Cine conduce Regiunea

Regiunea va fi condusă de un președinte ales prin vot direct de cetățeni. Acest lucru nu se va întâmpla însă din 2013 sau 2014, după ce proiectul va deveni lege. Într-o primă fază, intermediară, președintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii județeni și locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, președintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetățeni. Până la alegerea directă a președintelui Regiunii, actualii șefi de Consilii Județene vor îndeplini funcția de vicepreședinți ai Regiunilor.

„Președintele Regiunii nu va fi șeful președinților de Consilii Județene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are niște atribuții, iar județele alte atribuții”, afirmă Oprișan.

„Nu voi fi subordonat președintelui Regiunii, pentru că nu Regiunea nu va putea da ordine. Dacă județele nu se înțeleg pe un proiect european, regiunea hotărăște care este soluția”, explică și Constantinescu. Regiunile vor co-exista împreună cu județele. 

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Și consilierii regionali urmează să fie aleși prin vot de cetățeni începând cu 2016. Județele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcție de populația deținută.

Președintele Regional și Consiliul Regional urmează să conducă de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene și de coeziune.

„Dintr-un tot astăzi autoritățile locale încasează 33% din taxele și impozitele colectate de Guvern. Se va mări la 63 – 70%” această cotă, afirmă Oprișan.

Liderii din teritoriu spun că puterile, care se află momentan la București, la Guvern și miniștri, urmează să fie trecute după regionalizare și descentralizare în mâna autorităților locale și regionale.

„Consiliul Regional și președintele Consiliului Regional, preluând puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolvă la regiune”, a declarat pentru gândul Marian Oprișan.

Ideea este întărită de primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita: „Omul trebuie să înțeleagă că regiunea are destinul în mâna ei ca să se dezvolte. Important este să folosim competența oamenilor dintr-o zonă și aduce finanțările necesare. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureștiul și ce este în jurul Bucureștiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la București, să se dezvolte doar Bucureștiul să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la București”

„Nu se vor mai duce primarii la un ministru să se roage pentru un proiect de apă sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele naționale de dezvoltare și va controla legalitatea folosirii banilor europeni”, susține și președintele interimar al UNCJR, Nicușor Constantinescu, președintele CJ Constanța.

Mircea Cosma, președintele CJ Prahova, se arată indignat de faptul că în Capitală se consumă cele mai multe resurse.

„Bugetul se produce de țară și se mănâncă în București 80%. Cetățeanul plătește taxe și impozite să aibă apărare, ordine în stradă, să aibă sănătate publică gratuită, educație. Nu se poate să-l las pe cel de la o comună să umble prin noroi, fără canalizare, iar în București să pun iluminat scump de sărbători. Nu se poate ca din toate accizele pentru carburanți toți banii să ajungă la MS, iar în județul Prahova să nu se întoarcă niciun leu. Rostul este dezvoltarea echilibrată a teritoriului național. Dacă are unul apă la bloc trebuie să aibă toată România. Resursele trebuie mutate”, își explică viziunea Cosma. A lansat deja pe site-ul instituției pe care o conduce o dezbatere publică despre regionalizare.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a crește economic regiunea și pentru a dispărea discrepanțele economice între regiuni. Dacă stăm toată ziua cu mâna întinsă la București nu putem obține fonduri suficiente pentru dezvoltarea unei regiuni. Trebuie identificat potențialul economic al fiecărei regiuni, nu toți avem aur, Roșia Montană. Avem pământ, mediu academic, păduri. Se poate gândi ce este mai bun, Moldova ca să o dezvoltăm avem nevoie de accesabilitate: aeroporturi, autostrăzi, drumuri”, subliniază primarul Nichita.

Președintele de regiune este un super-baron?

„Teoria baronului și a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucureștiului imaculat și, vezi Doamne, în județe există adevărații baroni. Dacă vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru că a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni”, afirmă Nicușor Constantinescu.

Pentru el, un președinte de regiune ales de cetățeni este mai reprezentativ decât un prim-ministru sau un ministru.

„Cu ce este mai credibil un ministru ales în structurile de partid decât cineva ales de 3 milioane de cetățeni. Mi se pare că este mai reprezentativ și cu o răspundere mai mare”, se întreabă președintele CJ Constanța.

Prefectul

În locul celor 41 de prefecți actuali, după implementarea procesului de regionalizare administrativă numărul acestora va fi redus la opt – câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

„Va exista un singur prefect la regiune, iar în județele componente ale regiunii va rămâne un oficiu prefectural. În Constituția modificată dreptul prefecților de a ataca emis de autoritățile regionale, județene sau locale, în acel moment atacarea în justiție nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi în continuare numit de guvern”, a afirmat pentru gândul Marian Oprișan.

Nicușor Constantinescu nu se ferește să spună ceea ce toată lumea remarcă.

„Chiar dacă se spune că prefectul este apolitic, toată lumea știe că este politic, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem în viața asta este politic. În SUA, guvernatorul are lângă el șeful poliției, șeful procuratorii lângă ei. Totul este politic, până în trunchi și suflet”, afirmă șeful CJ Constanța.

Consiliul Economic și Social și Curțile de Apel Regional

Pe lângă Consiliul Regional va funcționa un Consiliu Economic și Social cu rol consultativ. De asemenea, începând cu 2016 Curțile de Apel Regionale își vor intra în rol.

Unde va fi stabilită „Capitala” Regiunii

Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existența unei singure capitale regionale. În schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

„Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regională ori prin referendum pentru că nu ai cum să scoți din Constituție ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru”, susține Oprișan.

Intră în competiție cu Nicușor Constantinescu de la Constanța. „Județele puternice trag după ele în dezvoltare județele mai puțin puternice, deci este normal ca o capitală de regiune să fie în județele mai puternice. Cum vedeți o capitală de regiune la Huși sau într-un sat?”, este teoria lui Constantinescu.

Ideea mai multor centre de putere în cadrul regiunii nu este pe placul lui Mircea Cosma de la Prahova.

„UE a creat deja opt orașe care au primit bani în plus prin programele de dezvoltare europene, trebuie să aibă un centru universitar consacrat, un spital de mare capacitate, o sală de sport de dimensiuni olimpice, un stadion. Și UE are o capitală la Bruxelles, nu un comisariat în fiecare țară. Nu avem ministere la Cluj, Iași sau restul țării”, a declarat pentru gândul șeful CJ Prahova.

 

Inchide