Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor, de la Sfânta Luni până la Vinerea Mare: Recomandările unui preot

După Duminica Floriilor, creștinii ortodocși pășesc într-una dintre cele mai intense și încărcate spiritual perioade ale anului: Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Este un timp al reculegerii, al pocăinței și al pregătirii sufletești pentru întâmpinarea celei mai mari sărbători creștine – Învierea Domnului.

În această săptămână sfântă, credincioșii își îndreaptă pașii către biserică, participă la slujbele speciale de Denii, țin post cu credință și se apropie de Taina Spovedaniei și a Împărtășaniei. În cuvintele pline de înțelepciune ale Părintelui Gabriel Cazacu, Săptămâna Mare devine o călătorie interioară, o urcare duhovnicească spre Ierusalimul sufletului nostru, acolo unde ne întâlnim cu iubirea jertfelnică a Mântuitorului.

„Imediat după duminica Floriilor începe Săptămâna Sfintelor Pătimiri. De acum mulți oameni aleg să țină post negru în prima parte a zilei, cu credință și nădejde în Dumnezeu, dar și să participe la slujbe de spovedire.Odată cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri începem să simțim că ne apropiem, cu adevărat, de marele praznic al Învierii Domnului. În această perioadă, urcăm și noi, împreună cu Mântuitorul, spre Ierusalim (după ce, de Florii am intrat în Cetatea Ierusalimului) și ne apropiem cu sufletul mai mult de perioada sfântă, datorită slujbelor speciale de Denii, care se citesc din sfintele Evanghelii în fiecare seară până la Paște.”, a declarat Părintele Gabriel Cazacu pentru Digi24.

„În Săptămâna Mare punem accent pe liniștea sufletului. Este cea mai intensă săptămână din întreg postul Mare, iar fiecare om culege acum roadele postului prin Spovedanie și Împărtășanie. Este bine ca oamenii să își aleagă un părinte duhovnic la care să meargă cu întreaga familie, în fiecare zi până la Paște, pentru a se spovedi și pentru a-și mărturisi păcatele.Balanța dintre trup și suflet se dezechilibrează de-a lungul vieții, iar prin Spovedanie și Împărtășanie oamenii își eliberează gândurile și își curăță sufletul.Este o perioadă de liniște în care trebuie să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru. Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, dar și pentru a face o faptă bună în fiecare zi. Îi îndemn pe credincioși să aștepte cu smerenie, iubire, credință și duh de pace sfânta sărbătoare a Învierii Domnului.”, a adăugat Părintele.

ACTUALITATE Marian Vanghelie, atac dur la politicienii români: „Nu le e RUȘINE când se uită dimineața în oglindă?”

08:54

VIDEO Crin Antonescu se COMPARĂ cu Charles de Gaulle și își ironizează contracandidații: „Pe Nicușor Dan chiar nu-l pot compara cu vreun conducător”

08:10

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Luni

„Jésus pleura”, pictură realizată între 1886–1896 de artistul francez James Tissot, în acuarelă opacă peste grafit pe hârtie, reprezentând momentul când Iisus este sfâșiat de durere din cauza păcatelor cetății Ierusalimului.

Sfânta Luni este prima zi a Patimilor lui Hristos de la Intrarea Sa în Ierusalim în Duminica Floriilor. În această zi, Hristos a mustrat și blestemat smochinul neroditor. Potrivit interpretării bisericești, smochinul reprezintă omul care trebuie să rodească fapte bune, iar în caz contrar, va fi mustrat și judecat, potrivit Creștin Ortodox.ro. 

Tot în Lunea Mare este comemorat Iosif, fiul lui Iacov, cel care a fost vândut de frații săi mai mari pentru 30 de arginți. Pentru aceeași sumă a fost vândut și Iisus de către Iuda, ca ulterior să ajungă renegat de Petru și abandonat de restul apostolilor (exceptând Ioan) în timp ce a îndurat Patimile.

Dar la fel ca Iosif din Vechiul Testament, care a devenit vizirul cu numele de „Yuya” și mâna dreaptă a faraonului Tutmose al IV-lea (potrivit teoriei autorului egiptean Ahmed Osman), Iisus a devenit simbolul biruinței asupra păcatului și a morții

Marți

„Cristos îi apare Mariei din Magdala”, o pictură realizată în 1834, aflată în Muzeul de Stat Rus din Sankt Petersburg, care îl înfățișează pe Hristos cel înviat apărând în fața Mariei Magdalena, spunându-i: „Nu mă atinge, căci încă nu m-am suit la Tatăl Meu” – analogie la Pilda celor zece fecioare, din care doar cinci sunt pregătite să-și întâlnească „mirele”.

Marțea Mare este dedicată pildei celor 10 fecioare, prin care Hristos le amintește credincioșilor să vegheze în permanență pentru a primi un răspuns favorabil la Judecata de Apoi. Dintre cele 10 fecioare, cinci erau nesăbuite pentru că aveau candele goale,  fără undelemn, iar celelalte cinci erau înțelepte pentru că aveau candelele pregătite cu undelemn. Pentru că mirele întârziase, toate fecioarele au adormit.

La sosirea mirelui, fecioarele nesăbuite, văzând că li se sting candelele, le-au cerut fecioarelor înțelepte să le împartă din undelemn. Au refuzat! Fecioarele nesăbuite s-au dus să-și mai cumpere undelemn de la negustor, în timp ce fecioarele înțelepte au intrat la nuntă.

Când fecioarele nesăbuite au ajuns, au fost întâmpinate cu ușa închisă. Mirele le-a răspuns că „nu vă cunosc” și au fost alungate de la nuntă pentru că nu au vegheat.

Miercuri

„Iisus și femeia păcătoasă în casa fariseului” , o gravură colorată din secolul al XIX-lea, care ilustrează o scenă din Noul Testament în care Iisus este întâmpinat și spălat cu umilință și căință de o femeie păcătoasă în casa unui fariseu.

Miercurea Mare este dedicată femeii păcătoase care i-a spălat picioarele lui Hristos cu lacrimile sale și le-a uns cu mir și cu părul ei. Gestul ei, încărcat de pocăință sinceră și dorință de iertare, simbolizează curățarea sufletului și începutul unei vieți noi.

Joi

„Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci este o pictură celebră care înfățișează ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi înainte de răstignire, apreciată atât pentru valoarea sa religioasă, cât și pentru măiestria artistică.

Joia Mare este dedicată Cinei cea de Taină, când Hristos le-a spălat picioarele ucenicilor. La ultima masă luată înainte de a muri, Hristos le-a împărțit pâine și vin, marcând crearea Sfintie Taine a Împărtășaniei. Pâinea simboliza Trupul Mântuitorului, iar vinul Sângele Său.

În cursul nopții, Hristos s-a rugat în Grădina Ghetsimani, ca ulterior, să fie trădat de Iuda și arestat de gărzile marelui preot Caiafa.

„Arestarea lui Hristos”, o lucrare din secolul al XVII-lea realizată după Caravaggio, îl surprinde pe Iuda identificându-l pe Iisus printr-un sărut, în timp ce soldații templului se apropie pentru a-l aresta, scena fiind marcată de tensiune și dramatism; pictura se află în Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta.

Vineri

Vinerea Mare sau Vinerea Neagră este ziua cea mai tristă din Calendarul Creștin-Ortodox: este ziua când Mântuitorul a fost judecat de guvernatorul roman Pilat din Pont. Deși a vrut să-l elibereze, mulțimea care s-a adunat în curtea palatului guvernatorului, a solicitat eliberarea tâlharului Baraba și uciderea lui Iisus pentru erezie.

Pilat, sub presiunea mulțimei și a preoților, a cedat și l-a condamnat la moarte pe Mântuitorul Iisus Hristos prin crucificare. Vinerea Mare comemorează Patimile Mântuitorului, culminând cu „Drumul Crucii” și  răstignirea Sa pe Cruce, pe dealul Golgota .   În amiaza zilei, după ce moare,  trupul Său a fost îngropat în mormântul lui Iosif din Arimateea.

„Răstignirea” de Paolo Veronese este o lucrare dramatică ce redă momentul crucificării lui Hristos, reflectând stilul monumental și bogat în detalii al artistului renascentist italian.

Sâmbătă

Sâmbăta Mare este ziua tăcerii, a așteptării și a speranței, când Hristos, cu trupul aflat în mormânt, coboară  în iad, în Hades,  pentru a-i elibera pe drepții Vechiului Testament.

Momentul este celebrat prin Prohodul Domnului, o slujbă în care Biserica își exprimă durerea pentru moartea Mântuitorului, dar și bucuria Învierii iminente care va avea loc Duminică.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Patimile lui Hristos: ÎNVIEREA – Partea I. Detalii despre continuarea celui mai controversat film al anilor 2000