S-a încheiat restaurarea unei biserici de lemn veche de 200 de ani, din Moldova. Vezi cum arată acum

Foto: Monitorul de Vaslui

S-au încheiat lucrările de consolidare și de restaurare a bisericii de lemn a Mănăstirii Pârvești, datând din anii 1816-1820. Unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din județul Vaslui, biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Pârvești din comuna Costești a fost readus la viață.

Astfel, au fost semnate documentele de recepție a lucrărilor din cadrul proiectului „Consolidare-Restaurare Biserică de lemn „Sf. Nicolae” și turn clopotniță, scrie monitoruldevaslui. Lucrările ample de consolidare și restaurare au fost finalizate, documentele de recepție a lucrărilor fiind semnate oficial vineri, 28 noiembrie.

O capodoperă a arhitecturii populare din Moldova, unică în regiune

Este o biserică unică în peisajul lăcașurilor de cult din lemn din regiune. Acest proiect a vizat conservarea unei capodopere a arhitecturii populare din Moldova. Biserica de lemn a Mănăstirii Pârvești a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Vaslui datorită arhitecturii sale populare, remarcându-se prin sistemul de boltire şi prin echilibrul armonios al volumelor.

FLASH NEWS Leul continuă să respire ușurat după căderea guvernuluin Bolojan. Înregistrează a treia zi de creștere consecutivă

14:28

FLASH NEWS Președintele Nicușor Dan explică de ce a înlocuit în discurs termenul „pro-european” cu „pro-occidental”

14:26

Mănăstirea Pârvești. Foto: Facebook

O restaurare de amploare, proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a asigurat consolidarea structurii de rezistență, restaurarea elementelor de arhitectură și reabilitarea turnului clopotniței.

Biserica de lemn a mănăstirii a fost ridicată între anii 1816-1820 pe locul unui locaș mai vechi, datând din 1666 și este unică prin îmbinarea elementelor de artă populară cu cele de tradiție bizantină.

Mănăstirea Pârvești. Foto: Facebook

Lucrările au fost demarate după ce obiectivul a fost inclus pe una dintre cele 12 rute culturale naționale finanțate prin PNRR, o recunoaștere a valorii sale. Odată cu finalizarea restaurării, biserica monument istoric este pregătită să devină un punct de atracție pentru pelerini și turiști, contribuind la circuitul turistic al județului Vaslui și la promovarea patrimoniului autentic românesc.

Istoria lăcașului datează din anul 1666

Mănăstirea ortodoxă de maici a fost inclusă pe noua listă a monumentelor istorice, realizată în anul 2004, alături de biserica de lemn şi de turnul-clopotniță. Inițial a fost un schit, ridicat în 1666 de către Apostol Talpeș, un vornic de poartă, Ioan şi Simion Popescu, nepoţii acestuia şi postelnicii de Bilăhoi, se scrie pe pagina de Facebook a mănăstirii.

Mănăstirea Pârvești. Foto: Facebook

La începutul secolului XIX, biserica a fost reclădită de unul dintre moştenitorii ctitorilor iniţiali, care a reuşit să facă din schitul mic de călugări unul foarte mare. În jurul anului 1820, aici, vieţuiau nu mai puţin de 80 de monahi. în aceeaşi perioadă, în jurul bisericii au fost construite câteva chilii şi anexe gospodăreşti.

În timpul regimului comunist, a fost transformată în biserică de mir. A fost reînfiinţată în anul 1993, când a fost transformată în mănăstire de măicuţe.

Turnul-clopotniță este o operă de artă din lemn

Turnul-clopotniță al Mănăstirii Pârvești. Foto: Facebook

Turnul-clopotniță al Mănăstirii Pârvești este şi el inclus pe lista monumentelor istorice. A fost ridicat atunci când a fost reclădită biserica actuală, la începutul secolului al XIX-lea. Este construit tot din lemn de stejar, ca și scara interioară. Decorul şi structura sa (formă pătrată, cu două niveluri şi cu acoperiş piramidal) îl fac un turn-clopotniță unic în Episcopia Huşilor. Are o arhitectură deosebită, fiind ridicat integral din bârne de stejar, încheiate în „cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră.

Ansamblul monahal cuprinde şi două corpuri de clădiri, se mai arată în prezentarea mănăstirii vasluiene.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Pelerinaj IMPRESIONANT de Ziua Crucii în centrul Capitalei. Credincioșii au stat ore la coadă să atingă lemnul Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos / Povestea neștiută a relicvei sfinte și cum a fost redescoperită din întâmplare. „Este cel mai mare fragment din lemnul Sfintei Cruci din România”

Teodora Axente, artista care combină misticismul Transilvaniei cu arta contemporană. Povestea ei a ajuns în publicațiile internaționale

biserici monument istoric manastire restaurare