Sfinții 40 de Mucenici, luni, 9 martie. Obiceiuri, tradiții și superstiții în România

Luni, 9 martie 2026, în calendarul ortodox sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Cu ocazia acestei sărbători, gospodinele merg la biserică și împart mâncare pentru sufletele celor adormiți, iar acasă se respectă o altă tradiție, și anume, aceea de a pune pe masă delicioșii colăcei în formă de 8, gătiți cu miere și cu nucă.

Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântați, iar apoi sunt consumaţi în familie, publică CSID. De la regiune la regiune, rețeta se transformă.

TENSIUNI Netanyahu a postat o imagine generată de AI cu un atac nuclear iranian asupra Tel Avivului și a avertizat că dacă nu este reales ca premier, Israelul riscă „al doilea Holocaust”

06:06

EXCLUSIV Cum l-a făcut directoarea de la UM Plopeni pe șeful ei să recunoască luarea de mită: „Am observat că Pîrvu era foarte atent să nu-i apară amprentele pe bani”

06:00

Cine au fost cei 40 de Mucenici

Ca să înțelegem semnificația acestei sărbători, trebuie să ne întoarcem în timp, până la anii imperiului roman. Cei 40 de mucenici erau soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, din vremea împăratului Licinius. Deși romani de origine, ei au refuzat să se închine la zei și au mărturisit credința în Hristos. Acest lucru a însemnat întemnițarea și torturarea lor, după care cei 40 de mucenici au fost condamnați la moarte, prin înghețare în lacul Sevastiei.

Mucenici moldovenești

În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Mucenici dobrogeni

În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Obiceiuri, tradiții și superstiții

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice:

• credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse;
• obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea;
• purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită;
• protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici;
• efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice;
• aflarea norocului;
• „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat;
• tăierea primelor corzi de viţă de vie şi altele.

Intră plugu-n brazdă

Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină, scrie Mediafax.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Baba Dochia iese din peisaj

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri, lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an, se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană.

Recomandarea atorului: Rețete de mucenici pe care merită să le încerci de 9 martie. Cum se fac în Moldova și Muntenia, respectând tradiția populară