Doar puțin peste jumătate dintre spitalele închise pentru reorganizare au utilitate publică

Un număr de 38 de spitale, respectiv 56,7% din totalul celor închise în aprilie 2011, pentru reorganizare, au utilitate publică, pentru restul unităților sanitare nefiind nicio solicitare de reluare sau schimbare a activității, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții Ministerului Sănătății.

Potrivit datelor centralizate la Ministerul Sănătății, din totalul celor 67 de spitale închise pentru reorganizare la 1 aprilie 2011, în mandatul lui Cseke Attila, 21 au fost transformate și funcționează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor.

Alte zece unități sanitare au fost redeschise ca spitale, iar șapte au fost reorganizate și funcționează cu statut de centre multifuncționale, potrivit sursei citate.

SOCIAL Sfaturile ANPC pentru cei care vor să-și cumpere o locuință, pentru a nu fi păcăliți de dezvoltator

20:20

POLITICĂ Premierul Bolojan confirmă că Aeroporturi București nu este pe lista Executivului privind noi listări la bursă

20:14

Un număr de 67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011, printr-o decizie a guvernului. Multe sunt acum centre de permanență, cu medici de familie, unele s-au transformat în cămine de bătrâni, iar altele, puține, au rămas funcționale prin decizii ale instanței. Angajații din aceste unități sanitare au fost redistribuți în alte spitale sau au putut opta să rămână în unitățile reprofilate.

Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Buftea, care dispune și de un ambulatoriu integrat în mai multe specialități, a fost redeschis luni, după un an și opt luni de inactivitate. Spitalul din Buftea este primul din seria celor care șase care au solicitat redeschiderea ca spital sau centru de sănătate. Potrivit fostului ministru al Sănătății, Vasile Cepoi, celalalte cinci dintre cele 67 închise la 1 aprilie 2011 sunt cele din Bumbești Jiu, Ocna Mureș, Dărăbani, Băneasa și Târgu Bujor.

În aprilie 2011, la două săptămâni după închiderea spitalelor, ministrul Sănătății, Cseke Attila, declara că reprofilarea celor 67 de unități sanitare va aduce o economie de 175 milioane de lei la bugetul de stat, scopul opririi finanțării fiind, printre altele, ineficiența respectivelor unități.

La rândul său, președintele Traian Băsescu declara, în aprilie 2011, că susține programul inițiat de Cseke Attila, afirmând că reforma în sănătate nu trebuie oprită aici, ci trebuie continuată pe direcția consolidării sistemului de intervenție de urgență. „Nu numai că îl susțin, dar consider că este o primă etapă. România are cea mai mare densitate de paturi de spital la mia de locuitori din Uniunea Europeană. Cât timp vom merge pe acest mod de a asigura populației sănătatea nu vom face decât să cheltuim banii în zile nesfârșite de spitalizare pentru bolnavi care în mod normal nu necesită spitalizare”, a spus șeful statului.

Băsescu a adăugat că, în același timp, trebuie consolidat sistemul de intervenție de urgență, pentru ca oamenii care au nevoie să poată fi transportați imediat la un spital dotat, unde să nu existe riscul de a nu putea fi tratați, „cum se întâmplă la spitale foarte mici”.

În schimb, fostul ministru al Sănătății Vasile Cepoi a spus, în mai 2012, că spitalele „care au fost închise eronat ar putea fi redeschise, dar cazurile sunt puține”.

Cepoi a adăugat că, pe de altă parte, închiderea spitalelor a lăsat fără servicii medicale „o populație de 30.000, 50.000, de 100.000 de locuitori”, arondate unităților medicale respective.

Fostul ministru a arătat că există, încă din 2003, o strategie de raționalizare a spitalelor, care propunea reorganizarea și transformarea lor în centre de sănătate multifuncționale – „un gen de policlinici ceva mai complexe”, care să asigure urgența, permanența, accesul la servicii medicale de specialitate și eventual spitalizarea de zi.

Cazurile care necesită internare ar urma să fie trimise la spitale care pot să îi asigure serviciile medicale necesare, a precizat Cepoi.

Fostul ministru a mai spus că analiza va arăta care dintre spitale vor putea fi redeschise și care vor deveni centre de sănătate multifuncționale.

„Am solicitat cu o lună în urmă (informații despre) care este nivelul, dotarea fiecărui spital, ce s-a întâmplat cu aparatura respectivă – dacă există acolo, dacă este funcțională ș.a.m.d. – acum am solicitat iarăși autorităților locale de acolo (informații despre) ce resurse umane au, ce propuneri au, cum doresc să facă. Analizăm propunerile lor și în funcție de rezultatul acestor analize, vom decide dacă înființăm centru de sănătate multifuncțional sau dacă eventual redeschidem spitalul”, a adăugat Cepoi.

Cepoi a mai afirmat că, în cazul spitalelor transformate deja în azile de bătrâni, autoritatea locală ar trebui să „facă eforturi” pentru a putea deschide acolo un centru de sănătate multifuncțional sau să redeschidă spitalul.

„În spațiul respectiv autoritatea locală de acolo poate să redeschidă și ar trebui să facă eforturi să găsească un spațiu în care să deschidă un centru multifuncțional. Sau poate chiar tot acolo e posibil să nu fie folosit în totalitate spațiul respectiv. Lucrurile acestea vor rezulta în urma evaluării”, a spus Cepoi.