Maladia Alzheimer ar putea fi transmisă prin sânge

Atunci când cercetătorul John Collinge și colegii lui de la University College din Londra au studiat creierele mai multor persoane decedate din cauza bolii Creutzfeldt-Jacob, care au consumat carne de la animale suferind de boala vacii nebune, au observat că 7 din cei 8 pacienți morți pe care îi analizau prezentau semne ale maladiei Alzheimer.

Aceste persoane prezentau depozite de plăci amiloide în creier (unul dintre semnele bolii), iar acest lucru i-a luat prin surprindere, prin prisma vârstei tinere a pacienților (între 31 și 51 de ani) și a faptului că niciuna dintre acele persoane nu aveau în familie rude care să fi suferit de Alzheimer.

Analizând și alți factori, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că boala a fost „posibil transmisă prin proceduri medicale”.

Persoanele decedate au contractat boala Creutzfeldt-Jacob în urma unor injecții cu hormoni de creștere.

CONTROVERSĂ Senatul SUA vrea să limiteze puterile lui Trump în Venezuela. Rezoluția bipartizană are șanse mici, iar Trump poate folosi oricând dreptul de veto

16:38

INEDIT Cazul bizar al tânărului de 18 ani care s-a trezit din operație vorbind fluent limba spaniolă

16:17

Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista Nature, au estimat că peptida beta-amiloid s-ar fi propagat, accidendal, în același fel în care s-a propagat și boala Creutzfeldt-Jacob, prin intermediul proteinelor contaminate.

Aceste rezultate trebuie să fie însă interpretate cu precauție, pentru că nimeni nu poate să știe dacă acele persoane ar fi dezvoltat oricum maladia Alzheimer.

În plus, tratamentele bazate pe hormoni de creștere nu mai sunt folosite în prezent.

„Nu cred că aceste rezultate ar fi exagerat de îngrijorătoare”, a subliniat profesorul Collinge. „Asta nu ar trebui să împiedice pe nimeni să suporte o intervenție chirurgicală, pentru că procedurile implementate în prezent sunt foarte riguroase și minimalizează riscul de infecție”.

Cel mai mare factor de risc pentru maladia Alzheimer rămâne vârsta. Pe locurile următoare se află factorii genetici și stilul de viață. „Dacă alte studii suplimentare vor confirma rezultatele acestui studiu, atunci acesta nu va viza decât un număr infim de persoane”, a adăugat, în încheiere, profesorul Collinge.