România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la igiena dentară, iar în satele sărace oamenii ajung să apeleze la soluții extreme. Unii chiar ajung să-și scoată dinții cu patentul, alții se tratează cu tămâie și alcool sanitar sau țuică și ajung la medic doar când durerea devine insuportabilă.
Sănătatea dentară este esențială nu doar pentru aspectul fizic, ci și pentru sănătatea generală. Influențează digestia, vorbirea și poate agrava afecțiuni grave, precum bolile cardiace, dacă nu sunt tratate la timp.
Inflamația gingiilor, de pildă, este asociată cu un risc crescut de blocare a arterelor. De aceea, sunt vitale atât o igienă dentară corectă, cât și controalele periodice la medicul stomatolog, însă pentru mulți români realitatea este una crudă.
Țara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința igienei dentare. Mulți români ajung pe scaunul stomatologic doar când durerea devine de nesuportat, iar dintele nu mai poate fi salvat. În zonele rurale sărace, problemele dentare se transformă în adevărate drame. Oamenii, copleșiți de lipsuri financiare, apelează la leacuri băbești periculoase și mulți ajung să-și scoată singuri dinții, cu patentul.
Spre exemplu, în județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, situația este una dramatică la fiecare pas, mai ales în satele îndepărtate. Mulți localnici, nu doar vârstnici, ci și oameni de 40-50 de ani, au danturi distruse, numeroase extracții sau aproape niciun dinte, scrie Adevărul.
Majoritatea ajung la medic abia când durerea nu mai poate fi suportată, în stadii atât de avansate încât dinții nu mai pot fi salvați. Unii sunt ajutați de copiii plecați în străinătate, care le plătesc implanturi sau lucrări complexe. Dar mulți rămân așa cum sunt și mănâncă „cu ce le-a mai rămas”.
Una dintre cauze este lipsa cabinetelor stomatologice în mediul rural. La începutul anului 2025, în județul Botoșani erau în contract cu Casa Județeană de Asigurări doar 37 de cabinete de medicină stomatologică. Rezultatul: multe comune nu au niciun medic stomatolog, inclusiv localități aflate la cel mult 20 de kilometri de municipiul Botoșani, cum este comuna Unțeni.
A doua cauză este sărăcia. Pentru mulți, un tratament stomatologic la un cabinet privat din oraș este un lux complet inaccesibil. Unele lucrări dentare depășesc cu mult venitul lunar, mai ales în cazul vârstnicilor cu pensii mici sau pensii de la fostul CAP comunist.
În aceste condiții, singura speranță rămâne cabinetul de urgență al Spitalului Județean „Mavromati”, unde se fac doar intervenții de bază, nu și lucrări protetice. Oamenii sunt însă recunoscători că, măcar temporar, scapă de durere.
Medicii stomatologi de la Urgențe confirmă că pacienții ajung la spital foarte târziu, când șansele de salvare a dinților sunt minime.
„Cele mai frecvente cazuri sunt cariile dentare care devin pulpite, abcesele, fracturile coronare și radiculare dar și alveolitele post-extracționale. Toți pacienții urgențelor vin cu foarte multă întârziere. Și asta din cauza faptului că în localitățile îndepărtate nu există medic stomatolog și trebuie să ajungă la Botoșani, iar urgența devine foarte severă și cronică. Continuarea tratamentului trebuie să se facă într-un cabinet stomatologic, dar 80% dintre pacienți nu o mai fac din lipsă de fonduri. Oprirea durerii este marea urgență de care au nevoie”, spune medicul stomatolog de la Urgențe, Artur Fichman.
În mediul rural, oamenii spun direct că nu-și permit tratamente dentare. Până și o extracție, care poate ajunge la peste 300 de lei, este o cheltuială imposibilă pentru mulți.
„Da de unde bani de stomatolog? Nici nu avem în comună așa ceva. La Botoșani să mergi la privat, nicio șansă. Păi dacă ajung să dau atâta bănet îmi fac dinții degeaba că oricum nu o să am ce să mai mănânc cu ei”, mărturisește un sătean din Unțeni.
Persoanele în vârstă se plâng că pensiile nu le ajung pentru astfel de tratamente.
„Care-și mai permite merge la oraș. Că aici nu este medic stomatolog. Care nu, mai ales cei cu pensii mici, stau așa”, spune o săteancă din Burlești.
Un alt bărbat rezumă situația într-o singură frază: „Șefule, când te răzbește durerea, te duci. Faci pe dracu-n patru și mergi. Dar numai la scos. Să-ți faci tu acolo nu știu ce, de unde parale. Dinți își pun numai ăia care merg la muncă în afară, restul știrbi”.
Situația este la fel și în comune aflate la doi pași de oraș.
„Noi n-avem bani de mâncare, de unde dantură?”, spune un localnic din Stăuceni, lângă municipiul Botoșani.
Cea mai dramatică față a lipsei de acces la stomatolog apare în comunitățile izolate. Din disperare, oamenii apelează la leacuri băbești sau la metode improvizate, extrem de periculoase.
„În localitățile îndepărtate și din cauza durerii oamenii folosesc tămâie care se pune pe dinți și îi strică total. Are loc și autoextracția, încearcă cu patentul sau cu alte obiecte să-și scoată dinții. Dar mai este și alcoolul care este total interzis de pus la gingii dar pe care ei îl folosesc”, spune Artur Fichman.
Și șpirtul sau țuica sunt folosit ca „tratament”.
„Dacă te doare nu ai ce face, mai pun oamenii tămâie. Îi ajută. Ce faci când te apucă noaptea și nici nu au bani să treci strada?”, spune un alt localnic din Unțeni.
Aceste metode nu doar că nu tratează cauza, dar pot provoca infecții grave, arsuri ale mucoasei, gingii distruse și complicații care pun în pericol sănătatea generală.
Dincolo de sărăcie și lipsa cabinetelor, România are o problemă cronică de educație sanitară. Conform unui raport din 2021, 63% dintre români nu se spală regulat pe dinți, iar doar 17% merg la controale preventive la stomatolog.
Studii mai recente, din 2024, arată un tablou și mai îngrijorător: doi din zece români nu s-au spălat niciodată pe dinți. Totodată, 44,5% dintre adolescenți nu au mers la stomatolog, deși ar fi avut nevoie. Doar 24% dintre aceștia spun că părinții le pot acoperi financiar tratamentul dentar.