România, codașă în Europa la screening-ul factorilor de risc comun pentru boli cronice

România continuă să ocupe poziții codașe în clasamentele europene privind prevenția medicală și accesul la servicii de sănătate. Potrivit unui top al serviciilor medicale publicat recent la nivel european, țara noastră se află printre ultimele în ceea ce privește screening-ul pentru factorii de risc comuni în bolile cronice — afecțiuni care, odată instalate, presupun tratamente costisitoare și de durată.

În medie, un român beneficiază de doar 5,5 consultații medicale pe an în ambulatoriu, un număr semnificativ mai mic decât în alte state din regiune. Prin comparație, bulgarii au în medie 6,6 consultații, polonezii 7,1, iar cehii 7,9. La polul opus, Austria conduce topul, cu un număr impresionant de 12 consultații pe cap de locuitor anual.

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.724. Rusia îl contrazice pe ginerele lui Trump în privința participării europenilor la negocierile pentru pace

07:39

ULTIMA ORĂZborurile din SUA au fost reluate după interdicția națională de decolare, dar haosul din aeroporturi continuă. 827 de zboruri, deviate din cauza problemelor de comunicații

07:32

Specialiștii atrag atenția că lipsa controalelor periodice și a testărilor preventive crește semnificativ riscul de a descoperi bolile în stadii avansate, atunci când șansele de tratament eficient scad. Cele mai afectate categorii de pacienți sunt cele cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli oncologice — principalele cauze de mortalitate în România.

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, numărul mediu de consultații medicale per locuitor variază considerabil în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. România se află sub media europeană, situată în jurul valorii de 6,9 consultații per persoană pe an, în timp ce Austria, Germania și Cehia se numără printre țările cu cele mai frecvente vizite la medic.

Datele mai arată că în România, majoritatea consultațiilor sunt realizate în sectorul public și se concentrează în special în mediul urban, unde infrastructura medicală este mai dezvoltată. În schimb, în multe zone rurale, accesul la servicii de bază rămâne limitat, iar lipsa medicilor de familie contribuie la decalaje majore în ceea ce privește prevenția și diagnosticarea timpurie.