Orașe din România pe cale de dispariție. Lista localităților care au risc ridicat

Realitate din ultimii ani indică că în România mai multe orașe mici și medii își pierd treptat din vizibilitate. Populația este în scădere, tinerii pleacă pre marile centre sau în afară, iar investițiile întârzie să apară.

În locul unei dezvoltări, aceste comunități riscă să ajungă într-un punct critic, mai exact, să devină irelevante din punct de vedere economic și social. O analiză efectuată recent indică o listă alarmantă de orașe pentru care viitorul este incert.

Ce înseamnă ”dispariția” unui oraș

Dispariția nu înseamnă ștergerea de pe hartă, ci pierderea treptată a rolului social, economic și administrativ. Un oraș aflat pe acest drum vede cum populația se reduce, resursele se diminuează, iar serviciile și infrastructura se degradează. Potrivit unei analize efectuate de construct-intelligence.ro, în următorii 15 ani, până la 20% dintre orașele mici și medii din România riscă să devină irelevante. Nu vor dispărea brusc de pe hartă, ci își vor pierde încet rolul social, economic și administrativ.

EXCLUSIV Kamaz a făcut dezvăluiri despre referendumul din 2012 și condamnarea sa: „Ăștia m-au lăsat baltă”

18:00

SPORT Bucureștiul, pe harta fotbalului european pentru amputați. Cum arată primul campionat în care imposibilul devine posibil

17:56

Două dintre principalele cauze sunt exodul populației și îmbătrânirea demografică. ”În ultimele două decenii, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Ponderea persoanelor peste 65 de ani a urcat la aproape 20% din totalul populației, iar trendul continuă să accelereze.

În același timp, marile orașe, precum București, Cluj, Iași și Timișoara, atrag forța de muncă și investițiile, lăsând în urmă zeci de centre urbane secundare care pierd oameni, proiecte și vitalitate economică”, mai spune analiza, potrivit mediaflux.ro.

Care sunt criteriile care arată riscul de dispariție

Studiul a creat un ”Indice de Risc de Irelevanță Urbană”, bazat pe cinci piloni: demografie, migrațiune, dinamica proiectelor, conectivitatea și dependența economică.

Demografia joacă un rol esențial, acolo unde natalitatea este scăzută, iar tinerii pleacă comunitățile îmbătrânesc rapid. Lipsa unor proiecte și investiți noi agravează situația deja existentă, iar conectivitatea deficitară izolează și mai mult orașele. Dependența de un sector economic, fie el minier, industrial sau energetic, devine o vulnerabilitate atunci când respectivul sector intră în colaps.

Care sunt cele mai expuse orașe

Lista realizată de specialiști cuprinde zece orașe cu risc ridicat sau mediu-ridicat. Reșița, de exemplu, a pierdut simbolul industriei sale, UCM Reșița, intrată în faliment în 2025. Câmpulung a resimțit din plin prăbușirea ARO, iar populația a ajuns la doar 27,574 de locuitori. Petroșani și Lupeni, orașe miniere, au rămas fără alternative economice solide, în timp ce Motru suferă de pe urma dependenței de sectorul energetic.

Roman se confruntă cu declin demografic și economic, iar Tecuci și Turnul Măgurele au de-a face cu dificultăți majore din cauza izolării geografice și economice. Reghin se sprijină în continuare pe industria lemnului, vulnerabilă la presiuni externe, iar Tulcea trăiește aproape exclusiv din turism, sector instabil și dependent de factori externi.