Psihologul Daniel David, despre pericolele comunicării vaccinării dintr-o singură sursă: „Aveam nevoie de o campanie diferențiată pentru fiecare grup”

Psihologul Daniel David este de părere că strategia de pregătire a vaccinării trebuia să înceapă cu mai mult timp în urmă. „Aveam nevoie de o campanie diferențiată pentru fiecare grup. (…) Trebuie văzut profilul acelor oameni”, a explicat acesta la Digi 24.

Campania diferențiată, mai eficientă

„Era bine dacă campania de pregătire a vaccinării începea cu mai mult timp în urmă, începea diferențiat. Trebuie să vedem acel 40% (indeciși – n.r.) ce înseamnă ca profil, ca grupuri. Aveam nevoie de o campanie diferențiată pentru fiecare grup. (…) Trebuie văzut profilul acelor oameni. Dacă ai identificat profilul acelor populații – nu este un singur profil, sunt grupuri diferite – și după aceea scoți în față vectori care vin din grupurile respective, pe care ei îi apreciază – de exemplu, ei s-ar putea să nu aprecieze discursul rațional al unui medic, dar s-ar putea să reacționeze la un discurs emoțional al unui preot sau al unui influencer, dacă fac parte din grupuri mai tinere. Asta trebuie făcut dacă vrei să-i convingi. Dacă vrei să ieși în față să le prezinți avantaje, dezavantaje, sigur, sună bine teoretic, dar n-o să-i convingi decât pe cei care deja sunt convinși. Dar nu ăsta-i mecanismul psihologic. Mintea umană nu funcționează așa”, a spus Daniel David. 

Tinerii – categoria cea mai predispusă vaccinării

„Și pe mine m-a surprins. Trebuie văzut care tineri. M-ar interesa să văd nivelul de educație, de unde provin – rural/urban -, fiindcă în funcție de asta îți poți da seama de ce influențe pot să blocheze dorința de a fi vaccinați. De exemplu (…), tinerii care au un nivel mediu de educație, care provin din zone rurale, dar și din zone urbane, nivelul mediu de educație îi face să fie mai predispuși la teorii ale conspirației, care nu numai că ignoră virusul, dar vin și cu teorii alternative sau se opun vaccinului.

FLASH NEWS Un substantiv din limba română a devenit viral pe internet și a generat un val de reacții. Mulți cred că este un cuvânt nou. Ce scrie în DOOM

00:38

CONTROVERSĂ Fosta primă doamnă a Sri Lankăi, arestată pentru donații destinate unui spital de copii

23:38

Și atunci, dacă asta este populația, vii cu altă zonă de influență. N-are rost să mergi să le spui uite riscurile și beneficiile vaccinului, pentru că o să te asculte și o să spună că tu reprezinți factorul care vrea să influențeze oamenii să ia un vaccin care să le facă rău”, a mai adăugat psihologul.

Cine îi convinge pe vârstnici să se imunizeze

În ceea ce privește persoanele vârstnice, Daniel David arată că este probabil ca ei să reacționeze la alt fel de stimul, potrivit pentru categoria lor.

„S-ar putea ca unii vârstnici să nu reacționeze bine la presiunea nepoților și copiilor, dar să reacționeze bine la acțiunea preotului din sat, la acțiunea altor vârstnici la care ei se raportează ca model social și cultural și pe să-i promovăm pentru a convinge aceste populații. Nu există o rețetă unică, ci rețeta trebuie să fie diferențiată în funcție de profilul psiho-cultural al populațiilor care se opun vaccinării”, a mai arătat Daniel David.

Mecanismele de respingere

Daniel David a explicat de ce românii par să nu mai răspundă la mesajele și apelurilor autorităților.

„Când ești expus sistematic unui stimul anxiogen, dacă expunrerea este de lungă durată, treptat reacția de răspuns se reduce. Este un mecanism banal în psihologie. Ce trebuie să facă ca să menții ridicat nivelul de îngrijorare – nu de frică – în populație: schimbă sursa care transmite informația. Dacă sursa e tot guvernul și tot comitetul ăla național, atunci oamenii nu mai reacționează. Dar dacă încercau să transmită informații de acest tip pe diverse canale, influenceri, biserică, alte zone, atunci ai fi reușit să controlezi mai bine comportamentul social. Așa, oamenii s-au desensibilizat și vedem această lipsă de frică”, a spus Daniel David.

Universitarul a detaliat care sunt greșelile de comunicare care trebuie evitate.

„Să nu mergem cu rețeta unică, autoritățile și medicii care ne spun avantaje, dezavantaje, și să forțăm acest lucru populației care nu răspunde la acest model. Dimpotrivă, dacă simt această presiune, ei vor reacționa cu un comportament opus și se va generaliza”.

Psihologul mai spune că nici tratarea cu ironie nu este o abordare bună,pentru că obține efectul contrar celui dorit.

„Nu este un ton bun, nu faci decât să-i antagonizezi pe ceilalți, care au dubii sau se opun, și apare fenomenul pe care noi îl numim în psihologie reactanță psihologică: oamenii se opun chiar unor comportamente care ar putea să le aducă beneficii”, a mai arătat Daniel David.