Ilie Bolojan a fost confruntat de reporterul Gândul, în contextul crizei de energie, cu privire la propria sa decizie din 27 martie 2026, în urma căreia au fost închise mai multe centrale pe cărbune, prin OUG, pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.
În replică, premierul demis, Ilie Bolojan, a pasat vina la ministere și a invocat greaua moștenire a proiectelor proaste.
„Am lucrat corect pentru România. Ceea ce trebuia România să facă, era ca în cei 4 ani de zile, 2021-2025 să finalizeze proiectele pentru care a primit finanțare, pentru fotovoltaice și pentru stocare. Din păcate, dintr-o incapacitate administraivă, din tot felul de motive, aceste capacități nu au fost realizate.
Capacitatea de a înlocui centralele pe cărbune este limitată. O parte din centralele pe cărbune care funcționează acum ar fi trebuit să fie închise, dacă am fi avut capacitatea de a le înlocui. Incapcitatea administrativă care ține de ministere, autorități centrale locale. Nu ține de o persoană resposanbilă. Când pregătești contracte care nu sunt fezabile”, a declarat Ilie Bolojan.
La data de 27 martie, 2026, premierul Ilie Bolojan, a adoptat o ordonanță de urgență, în urma căreia au fost desființate mai multe centrale pe cărbune, ca parte a angajamentului României din cadrul Planului de Redresare și Reziliență de „decarbonizare”.
„Operatorul economic care deține capacitățile în cauză are obligația de a comunica ministerului de resort documentele justificative privind îndeplinirea obligației de scoatere din exploatare a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora.”, se arată în OUG.
Guvernul demis Ilie Bolojan s-a întrunit, vineri, într-o ședință extraordinară, în cadrul căreia a fost declarată stare de alertă în energie. S-a decis, de asemenea, deblocarea a 7 milioane de lei pentru suplimentarea bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Banii provin Fondul de Rezervă şi vor fi folosiţi pentru măsurile excepționale din Călărași și Constanța.
Autoritățile încearcă să crească debitul apei în zona gurii de captare de la Cernavodă.
Centrala nucleară de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică a României. Fiecare dintre cele două reactoare are o putere instalată de aproximativ 700 MW. Din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, Reactorul 1 a fost deja oprit controlat, iar autoritățile încearcă să evite oprirea Reactorului 2.
Dunărea asigură apa necesară răcirii reactoarelor. Debitul fluviului la intrarea în țară a scăzut la aproximativ 1.650 mc/s, față de media lunii iulie de circa 4.750 mc/s, iar prognozele indică o scădere spre 1.500 mc/s, aproape de minimul istoric înregistrat în 1985.
O eventuală oprire a ambelor reactoare ar reduce semnificativ producția internă de energie electrică și ar obliga România să importe mai multă energie. Cum și alte state din regiune se confruntă cu probleme similare, costul importurilor ar putea crește, cu efecte directe asupra prețului energiei și a facturilor consumatorilor.