Generalul (r) Virgil Bălăceanu: „Zona europeană, mai ales baza Kogălniceanu, devine importantă pentru ca americanii să-și atingă scopul”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a vorbit despre conflictul din Orientul Mijlociu și care poate fi implicarea României în acesta, precum și despre planurile SUA privind bazele americane de pe teritoriul țării noastre. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu susține că aducerea în România, de către SUA, a unor bombardiere la baza militară de la Kogălniceanu ar fi redundantă, dată fiind capacitatea acestora de a lovi de la distanțe imense. Acesta afirmă că baza de la Kogălniceanu ar fi mai degrabă văzută ca un important hub logistic pentru armata americană.

„Așa cum se preconizează, la Kogălniceanu va fi un hub logistic, și nu dislocarea unor bombardiere strategice, fie B-52, B-1 sau B-2. Ele au o tradiție de dislocare în Europa, în Marea Britanie, au o tradiție de dislocare pentru Orientul Mijlociu în Diego Garcia, insula din Oceanul Indian, pot fi dislocate și în aeroporturile din bazele elene din zona Golfului. Nu găsesc nicio justificare: bombardierele B-52, B-1, B-2 au rază fără realimentare de la 8.000 km la 14.000 km (B-52). Pot să vină cu realimentare în aer inclusiv de pe teritoriul Statelor Unite, nu văd nicio logică în aducerea lor pe baza Kogălniceanu. În schimb, baza Kogălniceanu are o tradiție, are o experiență de hub logistic și probabil aceasta este solicitarea, de hub de sprijin logistic. Ceea ce duce la o anumită, să nu-i spunem concluzie, aș exagera, nici judecată de valoare, departe de mine gândul acesta, dar ar trebui să ne gândim că această dislocare în bazele din Europa, mai ales iată, dislocarea din punctul de vedere al sprijinului logistic, înseamnă că se întrevede un război de lungă durată.”

EXCLUSIV Decizie de ultimă oră a magistraților după cel mai răsunător scandal amoros din lumea interlopă bucureșteană. S-ar fi ajuns la amenințări cu moartea

05:00

NEWS ALERT VIDEO Alți patru protestatari violenți trimiși la „ferma cu grilaj” și unul in arest la domiciliu după scandalul public făcut în Piața Victoriei la protestul fermierilor

00:37

Deși generalul susține că șansele ca Iranul să atace baza de la Kogălniceanu sunt mici, acesta consideră că este datoria autorităților să protejeze baza, dat fiind faptul că strategia de atac a Iranului s-a schimbat prin vizarea bazelor logistice și nu numai.

„Sprijin logistic înseamnă, în primul rând, aeronave de realimentare în aer, aeronave de transport, schimburi de contingente care vin din America, sunt dirijate spre alte baze sau se înapoiază din misiune. Nu știu dacă au de gând, având dislocate deja drone de cercetare și supraveghere MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii, să aducă pe Kogălniceanu MQ Reaper sau Global Hawk, poate să fie și o asemenea posibilitate. Sunt drone performante din punctul de vedere al supravegherii. La ora actuală, loviturile pe care le aplică Statele Unite sunt lovituri preponderent cu rachete Tomahawk de pe distrugătoarele care însoțesc cele două portavioane. Se pare că ar disloca și un al treilea portavion, ceea ce înseamnă o grupare navală. Din nou ne ducem cu gândul că nu și-au realizat scopurile de etapă și vor avea o forță multiplicată în zona Iranului pentru a-și realiza scopurile primei etape, pentru că etapa legată de schimbarea regimului este extrem de improbabilă. Și de aici importanța zonei europene, dar ne gândim în primul rând nu la cămașa proprie, ne gândim la baza Kogălniceanu. Chiar în aceste condiții, este datoria autorităților politice și militare să ia toate măsurile pentru protejarea acestei baze, ținând seama că Iranul a schimbat modalitatea loviturilor față de schimburile de lovituri anterioare, ultimul din iunie 2025, când au lovit masiv Israelul. De data aceasta, centrarea efortului lor este mai ales spre zona Golfului. Am crezut că țintesc în mod deosebit bazele militare americane, ceea ce este adevărat, însă scopul lor este clar, nu? Această creștere a prețurilor în domeniul energetic și crearea unui dezechilibru.”