Germania propune un GREXIT „temporar”, coordonat de Merkel. Detalii ale planului au apărut în presă

Presa germană a dezvăluit această propunere, inclusă într-un document de poziție pregătit de către Ministerul Finanțelor de la Berlin.

Miniștrii Finanțelor din zona euro și-au exprimat scepticismul, sâmbătă, cu privire la faptul că Grecia va implementa reformele pe care le-a promis în schimbul unui nou plan de salvare, reînviind astfel temeri potrivit cărora țara ar putea să intre în faliment și să iasă din zona euro.

Părăsirea blocului monedei europene comune de către Grecia – cunoscută și ca „Grexit” – a fost mult timp un subiect tabu, însă un ziar german a scris că această opțiune a fost prezentată în mod oficial de către ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble.

ULTIMA ORĂ Alexandru Nazare, despre posibilitatea de a fi următorul premier desemnat de Nicușor Dan: „Bineînțeles că este onorant”. „Mă concentrez pe ceea ce am de gestionat la Ministerul Finanțelor”

21:27

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu susține că dosarul Georgescu ar putea crea un precedent pentru audierea lui Bolojan de la DNA: „Mâine vom avea răspunsul”

21:17

Ministrul german a transmis acest document de poziție și altor state din zona euro care consideră planul de reforme al Greciei inadecvat și afirmă că singura opțiune a Atenei este să-și îmbinătățească propunerile sau să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediția care urmează să apară duminică.

Germania este sceptică în privința faptului că o în Grecia poate avea loc o „schimbare culturală” din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protecția anonimatului.

Peste zece state din zona euro se află printre sceptici, în timp ce Franța și alte câteva state susțin Grecia, a spus sursa citată. Din zona monedei unice fac parte, în total, 19 state.

„Dispute foarte puternice” au loc în spatele ușilor închise, între membrii Eurogrupului, a declarat oficialul. Reuniunea de criză, de la care se așteaptă orientări pentru zona euro și summitul de urgență al liderilor UE de duminică, urma să se prelungească până noaptea târziu.

Documentul lui Schaeuble nu a fost discutat sâmbătă după-amiaza, a precizat diplomatul.

Cei 19 miniștri lucrează sub presiune pentru a livra un „progres” în criza greacă, care a lăsat Atena fără ajutor internațional și clătinându-se la marginea prăpastiei falimentului.

Însă ea poate redobândi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar după ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii. Încrederea între cele două părți a fost erodată grav în cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare.

Mulți miniștri au declarat că nu mai pot crede Grecia pe cuvânt că va implementa reforme economice.

Ministrul austriac al Finanțelor Hans Joerg Schelling a preconizat că „cea mai mare bucată” din negocierile de sâmbătă urmau să vizeze garanțiile pe care Atena le va furniza cu privire la implementarea reformelor, subliniind că Guvernele elene anterioare au eșuat să se ridice la nivelul promisiunilor.

„Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, însă implementarea măsurilor nu a avut loc niciodată”, a declarat Schelling.

„Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund îngrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec”, a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notând că reformele propuse de această dată sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai puțin de o săptămână în urmă.

O serie de miniștri au declarat că o acțiune legislativă rapidă a Parlamentului grec care să înceapă să implementeze reformele promise ar putea să fie o cale de câștigare a acestei încrederi.

„Majoritatea parlamentară a Guvernului se erodează, în prezent, la Atena, iar ei ar putea să nu mai aibă capacitatea să implementeze, în timp, măsurile cu care au fost de acord”, a avertizat ministrul irlandez al Finanțelor Michael Noonan.

Alții au insistat asupra nevoii de mai multă „substanță” în planurile grecești de reformare. Există îngrijorări în legătură cu faptul că Atena a lucrat la reforme în baza unor propuneri anterioare din negocieri, în contextul în care, între timp, situația s-a schimbat.

„Propunerea înaintată este veche, ca o supă reîncălzită, dar fără consistență”, a declarat ministrul leton al Finanțelor Janis Reirs pentru postul național leton de radio.

„Pe hârtie nu este suficient de bine”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului. „Și chiar dacă este bine pe hârtie, tot mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?”, a subliniat el.

„Este necesar să primim asigurări și nu este vorba doar de vorbe”, a declarat ministrul maltez de Finanțe Edward Scicluna. „Scepticismul, ca să zic așa, este sănătos. Există unii foarte sceptici și alții mai puțin sceptici”, a continuat el.

Însă Grecia are nevoie disperată de acces la ajutor internațional. Potrivit unor estimări, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) în următorii trei ani, potrivit unor surse UE.

În prezent este examinat un plan de salvare în valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citată. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei în decurs de cinci ani.

Starea de spirit pesimistă a miniștrilor care participau la reuniune constrasta puternic cu optimismul care a predominat înaintea negocierilor, după ce propunerile elene de reformă au obținut susținerea prudentă a creditorilor și aprobarrea Parlamentului grec.

Între propuneri se află eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele grecești și creșterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de bază, hoteluri și apă.

Grecia a promis, de asemenea, că va elimina o „subvenție de solidaritate” acordată pensionarilor mai rapid decât a propus inițial și că va introduce măsuri în vederea pensionării la vârsta de 67 de ani.

Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decât anterior, însă există în continuare dezacorduri, în special cu privire la reducerea datoriei și la rolul pe care să-l joace Fondul Monetar Internațional în cadrul noului plan de salvare de la faliment.