Problema schimbărilor climatice, dezbătută în cadrul CSAT. Alexandra-Maria Bocșe: „Vom avea caniculă până la jumătatea lunii august”

În cadrul emisiunii Gândul Green, Alexandra-Maria Bocșe, consilier de stat la Administrația Prezidențială, a discutat despre importanța abordării schimbărilor climatice la nivel național și impactul lor asupra securității României. Ea a subliniat că problema schimbărilor climatice este considerată atât de gravă încât a fost adusă în discuție în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Urmăriți aici, integral, emisiunea Gândul Green

Schimbările climatice incluse în strategia națională de apărare

Alexandra-Maria Bocșe a evidențiat faptul că schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, ci și una de securitate națională, fiind incluse în strategia națională de apărare a țării. Această abordare integrată arată că România recunoaște impactul potențial devastator al schimbărilor climatice asupra securității și stabilității naționale.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

„Problema schimbărilor climatice a fost discutată la CSAT. Există o hotărâre CSAT pe tematica schimbărilor climatice și tematica schimbărilor climatice este inclusă și în strategia națională de apărare a țării,” a declarat aceasta.

Recorduri de temperatură și previziuni îngrijorătoare pentru viitor

Consilierul de stat a explicat că România a fost martoră la valuri de căldură extreme, care au doborât recorduri de temperatură naționale, subliniind gravitatea situației actuale. Previziunile meteorologice arată că aceste condiții extreme sunt departe de a se încheia, cu valuri de căldură așteptate să continue cel puțin până la mijlocul lunii august, și posibil chiar mai mult.

„Noi cred că am discutat în urmă cu două sau trei săptămâni și deja acumulam valuri extinse de căldură, cu recorduri de temperatură succesive doborâte la nivel național,” a menționat Bocșe.

Valul de căldură și fenomenele meteorologice extreme

Bocșe a subliniat că valurile de căldură actuale sunt însoțite de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploile torențiale și grindina, care pun presiuni suplimentare pe mediu și infrastructură. Aceste fenomene combină temperaturi foarte ridicate în timpul zilei cu ploi torențiale seara, ceea ce agravează impactul asupra mediului și infrastructurii urbane.

„Valul de căldură, canicula se extinde și, din păcate, ne putem aștepta ca ea să continue cel puțin până la mijlocul lunii august, din datele pe care le avem, cu un grad mai mare de certitudine, posibil chiar mai mult,” a explicat consilierul.

Efectele combinării secetei și ploilor torențiale

Consilierul de stat a explicat că alternanța între perioade de secetă severă și fenomene de ploi torențiale creează un set complex de provocări. Această alternanță între secetă și precipitații extreme face ca solul să devină foarte uscat și compact, reducându-i capacitatea de a absorbi apa atunci când plouă, ceea ce duce la inundații și eroziune.

„Seceta este experimentată și într-adevăr, ea alternează și cu aceste fenomene de ploi torențiale, vijelii, chiar și grindină,” a spus Bocșe.

Impactul asupra infrastructurii urbane

Ploile torențiale reprezintă o provocare majoră pentru infrastructura urbană, care nu este proiectată pentru a face față unor cantități mari de apă într-un timp foarte scurt. Sistemele de canalizare sunt adesea depășite, iar trotuarele și drumurile pavate nu pot absorbi apa, ceea ce duce la inundații rapide în diverse părți ale orașelor.

„În momentul în care în mediul urban avem ploi torențiale, adică cantități foarte mari de apă într-un interval foarte scurt, se pune o presiune suplimentară pe infrastructura urbană,” a explicat ea.

Problemele de canalizare și gestionarea inundațiilor

Consilierul a subliniat că sistemele de canalizare din multe orașe nu sunt echipate pentru a gestiona volumele mari de apă rezultate din ploile torențiale. Spre deosebire de parcuri și alte spații verzi, care pot absorbi mai eficient apa de ploaie, zonele pavate contribuie la creșterea riscului de inundații în mediul urban.

„Asfaltul, trotuarele, care sunt pavate și nu sunt permeabile, nu reușesc să facă față să absoarbă apa, în contrast cu parcurile, spre exemplu,” a mai adăugat Alexandra.

Urmăriți aici emisiunea integrală: