VIDEO | Conserve prea piperate (REPORTAJ)

Alimente tot mai scumpe, buzunare tot mai goale. Anul devine din ce în ce mai greu și pare că scumpirile nu se mai opresc. Rata anuală a inflației continuă să urce și s-a cocoțat deocamdată la peste 15%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Creșterile de prețuri s-au resimțit în toate sectoarele, însă o adevărată explozie a avut loc la alimente: mâncarea s-a scumpit în medie, cu 18% în luna august, față de anul trecut.

Pe zona alimentelor, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la cartofi, cu 54,3 procente mai mult față de prețul din 2021, uleiul, o creștere de aproximativ 50% și pâinea, 25 de procente. Acestea sunt urmate de o mărire semnificativă a prețurilor la oua-unt și brânză, mai exact 20-22%, în timp ce laptele este mai scump cu 21 de procente. Astfel, oamenii sunt nevoiți să scoată din buzunare mai mulți bani pentru a-și acoperi strictul necesar. Aceste schimbări afectează toate categoriile, de la clienți, până la marii producători.

NEWS ALERT În ziua consultărilor de la Cotroceni, INSCOP aruncă un sondaj pe piață care dă peste cap toate calculele politice. În premieră, PNL trece înaintea PSD

10:48

CONTROVERSĂ Actorul Javier Bardem îi atacă pe Trump, Putin și Netanyahu, într-un discurs la Festivalul de la Cannes: „Masculinitate toxică ce ucide mii de oameni”

10:40

„Din punctul meu de vedere, produsele nu pleacă mai scump de la producător, dar sunt alți factori începând de la îngrășământ, folie, ambalajul care s-a dublat, toate aceste lucruri duc automat la scumpirea produsului”, spune Sorin Popa, directorul Cooperativei agricole Legume de Vidra.

El spune că este obigat să ridice prețul astfel încât să își poată menține afacerea.

“Avem un partener care a înțeles foarte bine cum stau lucrurile și am convenit de comun acord ca prețurile… să ridicăm un pic prețurile ca să putem noi produce și dânșii să vândă marfa la un preț rezonabil”, a adăugat acesta.

Situația este puțin diferită în cazul producătorilor din piețe. Costurile pe care aceștia le suportă încă de când achiziționează semințele, îngrășămintele folosite, abalajul, dar și costul de transport până la piețe sunt factori determinanți în stabilirea prețului. Cu toate acestea, încearcă să nu majoreze prețurile, ceea ce le aduce pierderi.

“Încercăm să facem față și la prețurile care se practică pe piață, cu care se vând produsele și utilitățile acasă. Vindem cantitate mai puțină și mergem mai mult în pierdere, dar nu avem ce face”, spune un producător din piață.

Mai mult, producția față de anul precedent, a fost mai mică din cauza secetei.

“Noi ne descurcăm foarte greu cu afacerea, nu prea avem vânzare, n-avem clienți, ia uitați. Din ce în ce, prețurile sunt aceleași la noi și din ce în ce, vânzarea e mai slabă”, a adăugat un alt producător.

Chiar dacă s-au gândit de multe ori să renunțe la afacere, aceasta este singura lor sursă de venit.

“E vorba de copiii noștri, de nepoții noștri… orizontul lor e mai restrâns, adică ne chinuim pe zi ce trece, pentru ei e practic mai chinuitor, pentru noi … am prins și timpuri mai bune, dar pentru ei… din ce în ce e mai greu”, spune un alt mic producător din piață.

Cum coșul de cumpărături diferă de la un om la altul, unii vin în piață pentru strictul necesar și își alocă o sumă pentru cumpărături, în timp ce alții încearcă să cumpere și să pună la congelator o cantitate de produse. Și asta pentru că le este frică să nu se mărească prețurile și mai mult și să nu aibă ce să pună pe masă. Legumele, fructele și câteva lactate sunt printre alimentele pe care românii le au pe listă atunci când se duc la piață.

“Dacă mă duc cu 100, nu mai vin cu ei. Îmi iau de mâncare așa…ce pot. Am venit să iau și eu gogoșari, castraveți fiindcă am auzit că se scumpesc de nu te mai poți apropia”, spune o doamnă care a venit să își facă proviziile.

Un coş de cumpărături ce cuprinde unele dintre principalele alimente consumate în mod constant de români costa, în medie, în august 2022, în marile reţele de supermarketuri, hipermarketuri şi discount, 170 de lei. În comparație cu luna martie a anului 2020, începutul pandemiei, valoarea coșului mediu a crescut cu aproape 20%.