Ion Cristoiu: „Delirul” este prima carte care după 1944 îndrăznește să-l prezinte mai complex pe mareșalul Antonescu”

Succesul cărții „Delirul” a omorât semnificația cărții. Este prima carte care după 1944 îndrăznește să-l prezinte mai complex pe mareșalul Antonescu , spune publicistul și scriitorul Ion Cristoiu, invitatul lui Marius Tucă la ediția specială, transmisă live de Gândul.

„Cartea „Delirul” a avut mare succes din greșeală. Este prima carte care după 1944 îndrăznește să-l prezinte cât de cât complex pe mareșalul Antonescu.

Pentru că o obsesia comuniștilor, inclusiv a lui Ceaușescu era lupta împotriva facismului, inclusiv al lui Iliescu. Mai țin minte la mineriadă când vedea legionari. Deci dacă comuniștii avea o chestie din aia erau împotriva fasciștilor, mă rog seamănă cu multe lucruri de acum.

FLASH NEWS Tensiuni în inima Uniunii Europene: Sute de tineri studenți au protestat la Bruxelles împotriva creșterii costurilor educației

00:30

Până atunci o singură dată se încercase să se vorbească de mareșal și anume în într-o carte a lui Fănuș Neagu în care e în final era „scrisoare a Ricăi”, scrisoarea Mariei Antonescu care era deportată în Bărăgan și atunci succesul a omorât semnificația cărții. S-a datorat succesul că în sfârșit găsea lumea ceva despre mareșalul Antonescu”, a declarat Ion Cristoiu.

Scrierea lui Marin Preda, „Delirul”, apărea în 1975, cu cinci ani înainte de tragică-i dispariţie de la 16 mai 1980. În afară unor noţiuni că istorie, adevăr, realitate, proză lui Marin Preda nu ar avea nici un înţeles.

Abordând teme morale sau existenţiale într-un stil epic de mare densitate, într-o literatură inspirată din realităţile contemporane Marin Preda a aşezat proză românească pe terenul solid al observaţiei psihologice, el fiind cel mai avizat cronicar al unei epoci de tragice răsturnări sociale sub presiunile politice şi a represiunilor inchizitoriale din „obsedantul deceniu”.

Povestea „delirului” este o continuare a „Moromeților”, însă de dată această este relatată de către un sătean, Ștefan, rudă cu familia lui Ilie. Tema centrală a acestui român este dezintegrarea satului românesc și migrarea tinerilor săteni în orașele mari. De asemenea, romanul oferă detalii din perioada legionarilor, precum și revoluția acestora împotriva mareșalului Ion Antonescu.

Aceste informații istorice se îmbină perfect cu povestea băieților de la țară, ajunși la București și care, mândri de meseriile lor, uită de unde au plecat. În final, războiul începe, iar Moromete primește cea mai grea veste din viață să: toți cei trei fii ai săi mai mari mor.

Ștefan, personajul „informator”, își depășește condiția de țăran, reușind să se angajeze la redacția unui ziar unde este plăcut de toată lumea. Cea mai emoționantă scenă din acest român este cea în care mareșalul Ion Antonescu merge în vizită la mama să pentru a-i cere sfatul . Această situație amintește de întoarcerea la origini a țăranilor și de o societate matriarhală, în care fiii trebuie să-și respecte părinții, în contrast cu cei ai lui Moromete care au fugit de acasă.

Află totul despre războiul din Ucraina doar la Marius Tucă Show pe gândul.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook Marius Tucă și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.