A fost lansat raportul intoleranței. CNA: Putem să mergem înainte cu capul sus

Redactor:
Razvan Tupa
A fost lansat raportul intoleranței. CNA: Putem să mergem înainte cu capul sus
Active Watch a prezentat joi situația derapajelor privind discursul intolerant și instigator la ură în România pentru 2018. „CNA-un s-a ocupat de ele, cred că putem să mergem înainte cu capul sus", a comentat pentru Mediafax Rasvan Popescu, care a reprezentat CNA la lansarea Raportului.

ActiveWatch a publicat joi „Raportul anual cu privire la discursul intolerant și instigator la ură în România – 2018″, care și-a propus să treacă în revistă principalele tendințe în materie de „hate speech” și de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului precendent.

Cercetarea s-a orientat asupra următoarelor domenii: manifestări ale intoleranței în spațiul public; manifestări publice de susținere a diversității; activitatea principalelor instituții cu competențe în sancționarea discursului instigator la ură; autoreglementări existente la nivelul media, partidelor politice și federațiilor sportive; legislație în vigoare și propuneri legislative.

„Sunt patru televiziuni sancționate anul trecut cu mesaje discriminatorii: B1 cu patru amenzi, Realitatea cu două amenzi, Digi cu o amendă, în total se ridică la 112.500, ceea ce înseamnă, raportat la cuantumul amenzilor date anul trecut înseamnă cam 12-13%. Deci din totalul activității noastre, care este totuși foarte vastă, înseamnă a răspunde la mii de solicitări, de acte, reclamații, înseamnă și licențieri și verificări, la posturile respective cum își respectă structura de program, sunt foarte multe lucruri. 12% este, zic eu, un procent absolut în regulă, noi ne ocupăm sau ne-am ocupat de această chestiune. Din cele șapte amenzi analizate pe această temă, cinci au vizat soluționarea unui discurs intolerant la adresa etniei maghiare, ca să zic așa, una a vizat sancționarea unui discurs ofensator la adresa unor femei din politică, și încă una care a însemnat un discurs intolerant la adresa românilor, care sunt și ei un grup etnic la urma urmei. Dacă tragem linie și adunăm cam pe-aicea suntem. Nu cred că suntem nici prea bine nici prea rău. Fenomenele care au apărut au fost sancționate ca atare, și mai putem vorbi și de un caracter discriminator sau intolerant al conținuturilor, sancționate în subsidiar față de amenzile principale”, a spus Răsvan Popescu membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Cercetarea este în principal calitativă, realizată prin desk research, prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic, spun cei de la ActiveWatch, care explică faptul că și-au propus să recolteze și să ilustreze principalele tipuri de probleme care și-au făcut cel mai vizibil prezența în spațiul public. De asemenea, conceptul de discurs intolerant și instigator la ură (DIU) cu care au operat nu s-a rezumat strict la acele forme de discurs care pot genera sancțiuni; mai degrabă, a fost inclus în această categorie orice discurs care reprezintă sau încurajează neacceptarea grupurilor sociale în situație de risc. Grupurile sociale în situație de risc sunt acelea care reprezintă minorități (naționale, sexuale, religioase etc.), se află într-o situație economică dezavantajată sau sunt victime tradiționale ale discriminării. Din aceste motive, cercetarea nu a inclus, de exemplu, discursuri instigatoare la ură împotriva creștinilor ortodocși sau politicienilor.

Astfel, maghiarii și minoritățile sexuale au fost ținta predilectă a discursurilor intolerante și instigatoare la ură. Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu național.

Au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru.

Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.

Discursul islamofob și anti-refugiați s-a diminuat odată ce presa și-a pierdut interesul față de criza refugiaților, însă nu a dispărut cu totul.

Printre manifestări în spațiul public care încurajează diversitatea sau numărat cele care încurajează diversitatea și care atrag în continuare un număr din ce în ce mai mare de persoane prin comparație cu evenimentele care promovează intoleranța.

Cultura joacă un rol important în promovarea diversității și în expunerea și conștientizarea intoleranței din societate.

În contextul referendumului de modificare a definiției familiei, un număr impresionant de figuri publice și-au arătat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ.

În ceea ce privește activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dintre toate instituțiile românești cu abilități în sancționarea discursului instigator la ură, CNCD a soluționat cele mai multe plângeri.

În 2018, CNCD a îmbunătățit cu aproape o săptămână durata medie de soluționare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor a crescut semnificativ.

Jurnaliștii sunt categoria de comunicatori față de care CNCD arată cea mai puțină clemență.

Deși spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în fața presiunilor politice la care era (și, posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăși principiile care guvernează activitatea CNCD.

CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnității umane.

De asemenea, în ceea ce privește activitatea Consiliului Național al Audiovizualului, CNA a aplicat, în 2018, un număr mic de sancțiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.

Sancțiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislației audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporție din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.

CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancțiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ.

CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituției, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat.

De asemenea, privind activitatea parchetelor și instanțelor, datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce privește soluționarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal și în prevederile OUG nr. 31/2002 se păstrează.

„Putem spune că, pe lângă lucrurile foarte simple, foarte clare de discriminare au mai fost sancționate și alte chestiuni la pachet cu alte abateri de la conținutul audiovizual. Sigur, aici reproșul lor era că nu se mai înțelege exact care este mesajul CNA-ului. Deci pe de o parte ai un discurs discriminatoriu, pe de altă parte ai un limbaj injurios, pe de altă parte ai o problemă de exprimare corectă și una peste alta împreună privesc o sancțiune. Rămâne să reflectăm și noi în ce măsură modul ăsta de a distribui sancțiunile este cel mai potrivit, dar într-o emisiune dacă sunt trei abateri poți să sancționezi numai una pur și simplu pentru că asta ar oferi un exemplu mai potrivit. Ca să vă dau un exemplu să spunem mai complet, pe care l-am analizat noi și CNCD-ul, în 15 februarie 2018, la postul Digi24 a fost o sancțiune de 10000 de lei pentru că moderatorul a folosit o sintagmă injurioasă la adresa Primului Ministru, „pavian cu mantie”. La momentul acesta forul audiovizual a identificat abateri de la prevederile privind imaginea și identitatea persoanei, CNCD-ul a mers pe discriminare. Instanța a validat sancțiunea noastră și a invalidat sancțiunea CNCD-ului. Deci lucrurile sunt pe o muchie între libertatea de exprimare și ceea ce numim discurs discriminatoriu și CNA-ul a considerat să trateze pe un teren mai solid, care este acesta privind imaginea și identitatea persoanei și în justiție lucrurile au rămas în favoarea CNA-ului. Sunt și alte cazuri, alte exemple, la B1, care deține cele mai multe cazuri de discriminare, în care CNA-ul tot așa a mers pe discriminare și a câștigat în toate situațiile pe care le-a avut, inclusiv în cazul în care să spunem, pe 4.10.2017, într-o emisiune dedicată modificării, unei eventuale modificări legislative privind folosirea limbii materne în administrație de la o pondere de 20% la 10% lucrurile nu au fost echilibrate și cu un punct de vedere al etniei respective. Deci întotdeauna când e vorba de un lucru care privește o anumită etnie posturile sunt obligate să aibă și un punct de vedere reprezentativ pentru etnia respectivă. Cam astea sunt situațiile, nu pot să spun nici că sunt multe, nici că sunt grave, atâtea câte sunt CNA-un s-a ocupat de ele, le-a sancționat, le-a tratat ca atare, cred că putem să mergem înainte cu capul sus”, a explicat Răsvan Popescu.

Potrivit raportului Active Watch, evoluția numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 0 cauze; 2016 – 1 cauză; 2017 – 1 cauză; 2018 – 1 cauză. Evoluția numărului de cauze încadrate în prevederileOUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 5 cauze; 2016 – 0 cauze; 2017 – 0 cauze; 2018 – 1 cauză.

Autoreglementarea la nivelul partidelor politice, redacțiilor, organizațiilor de media și federațiilor sportive pare să existe mai mult pe hârtie, se arată în raportul ActiveWatch. Foarte puține cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media.

Este necesară o îmbunătățire a modului în care federațiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competițiilor sportive. Este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversității.

Legislația existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare și nu este excesivă, cu excepția Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, care dublează prevederi ale altor legi și conține doar sancțiuni cu închisoarea pentru cei care o încalcă. O bună parte din propunerile legislative cu efecte descurajante asupra promovării diversității și toleranței sunt mai degrabă abandonate la comisii, iar nu respinse definitiv.

Raportul complet poate fi consultat AICI!

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public, potrivit site-ului oficial. Începând din anul 2004, este membră a rețelei Reporteri fără Frontiere, iar din 2013, ActiveWatch a devenit membră IFEX – cea mai mare rețea globală care activează pentru libertatea de exprimare.

Foto: Hepta

Inchide