Acestea sunt instituțiile din România care încalcă frecvent drepturile omului. STUDIU

Studiul, prezentat marți de APADOR-CH, a fost realizat pe un eșantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea și experiența acestora cu privire la respectarea drepturilor omului și discriminarea în România, dar și percepția legată de activitatea și rolul instanțelor naționale și al CEDO.

Inițiatorii studiului au constatat că, deși 80 la sută dintre români cunosc Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informați sau deloc informați în legătură cu acest aspect.

Cele mai menționate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viață (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) și dreptul la libertate și siguranță (opt la sută), iar în proporție mai redusă sunt menționate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educație și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (câte patru la sută).

EXCLUSIV Fiul unui cunoscut milionar din Oltenia, prins în timp ce fura haine dintr-un magazin. Beizadeaua are deja o condamnare cu executare

05:00

REACȚIE Avocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”

00:00

„De reținut este faptul că sunt menționate drepturi care nu există în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaștere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepție negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc”, a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.

Printre cele mai încălcate drepturi sunt menționate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) și dreptul de protecția a proprietății (58 la sută).

O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenți declarând că s-au simțit discriminați.

De asemenea, nu există o cunoaștere foarte clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) și femeile (50 la sută).

În opinia românilor, instituțiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenții guvernamentale) – 62 la sută, instanțele de judecată (60 la sută), Parlamentul și sistemul de sănătate (57 la sută) și administrația publică locală (50 la sută).

La polul opus, instituțiile care încalcă cel mai puțin drepturile omului sunt armata (șase la sută), școala (22 la sută), președintele României (23 la sută) și biserica (24 la sută).

Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără președintele României (49 la sută), poliția (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) și instanțele de judecată (42 la sută).

Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-o situație de încălcare a drepturilor omului sunt polițistul (44 la sută), avocatul (23la sută) și jurnalistul (12 la sută).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români și se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanții la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituție.

Și procedurile de apel la CEDO sunt în destul de cunoscute, 69 la sută dintre respondenți confirmând apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale.

„Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în situațiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36 la sută considerând astfel de decizii ca fiind corecte. 58 la sută dintre respondenți apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovați”, a mai precizat sociologul.

Inițiatorii studiului au analizat și necesitățile și așteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărțită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încrederea foarte multă sau multă.

„Din acest motiv, numai unu din trei români ar apela la serviciile unei organizații neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67 la sută nu ar apela la astfel de servicii. Notorietatea organizațiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte scăzută, numai nouă la sută din respondenți cunoscând o astfel de organizație”, se mai arată în studiul citat.

Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat, marți, și primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și specialiștilor în domeniul juridic informații utile și studii de caz care să ajute la mai cunoașterea mai bună a drepturilor civile în România.