ANI pierde procesul în care contesta calitatea de membru PE a lui Mircea Diaconu

Instanța Curții de Apel București a respins ca neîntemeiată acțiunea Agenției Naționale de Integritate (ANI). De asemenea, instanța a respins ca inadmisibilă cererea ANI de anulare a procesului verbal al Biroului Electoral Central din 29 mai privind centralizarea voturilor și atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai.

„Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului BEC și respinge în consecință acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât. Respinge excepția lipsei calității procesuale active, a lipsei de interes a acțiunii, precum și a lipsei de obiect. Respinge ca inadmisibilă acțiunea în ceea ce privește cererea de anulare parțială a procesului-verbal al BEC din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor și atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European 25 mai 2014. Respinge în rest, acțiunea reclamantei, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată”, se arată în decizia instanței.

Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la instanța supremă, în 15 zile de la comunicare.

Judecătorii au respins ca inadmisibilă și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a articolului 25 din Legea 176/2010.

Această dispoziție a instanței poate fi atacată cu recurs în 48 de ore de la pronunțare.

Potrivit articolului 25 din Legea 176/2010, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni”.

„Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publica la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sanctionează potrivit reglementarii aplicabile demnității, funcției sau activității respective. Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment”, conform prevederilor din articolul 25.

Agenția Națională de Integritate a contestat în 11 iunie, la Curtea de Apel București, calitatea de membru în PE a lui Mircea Diaconu.

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din iunie 2012, a candidat la alegerile europarlamentare, câștigând un mandat.

Totodată, potrivit unor surse, ANI a trimis atunci și o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, în care atrage atenția asupra incompatibilității stabilite de instanța supremă.

Reprezentanți ai PE au explicat, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul European verifică doar incompatibilitățile la nivel european, astfel că decizia trebuie să aparțină autorităților judiciare române.

BEC a transmis Comisiei de validare lista cu eurodeputații români aleși, pe care figura și independentul Mircea Diaconu. Potrivit procedurilor, acesta a completat declarația pe propria răspundere că nu mai deține nicio funcție în cadrul instituțiilor europene.

Diaconu și-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură și listele de susținători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent, după ce și-a dat demisia din PNL.

ANI a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.
BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul București decizia Biroului Electoral Central.

Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestația lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel București, care, în 9 aprilie, a menținut decizia tribunalului, hotărârea fiind definitivă.

Astfel, Mircea Diaconu a putut candida, în mai, la europarlamentare și a câștigat un mandat de europarlamentar.

Tribunalul București a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane față de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcții alese, între care și calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă și funcții numite.

„În aceste condiții, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcția de europarlamentar, funcție în mod evident integrată funcțiilor eligibile, nu este incidentă interdicția invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocația legală incontestabilă de ocupa funcția de europarlamentar”, a arătat tribunalul.
Instanța bucureșteană a făcut referire, în motivare, și la sintagma „aceeași funcție”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcțiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că „ar însemna să se lovească în chiar susbstanța dispozițiilor constituționale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, și care concură cu exercitarea suveranității naționale”.

Pe de altă parte, a arătat instanța, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. Interdicția de a mai exercita, timp de trei ani, o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, este o sancțiune care apare suplimentar, alături de sancțiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcție, a mai arătat instanța, în motivare.

Otilia Ciocan, [email protected]