Anul doctorilor care au plagiat. Verdictele care au scos la iveală impostura academică

Petre Tobă, fost ministru al Afacerilor Interne în Cabinetul Cioloș, a fost pe lista demnitarilor asupra cărora au existat suspiciuni că și-ar fi plagiat lucrarea de doctorat. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, acesta ar fi copiat din diverse lucrări peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat „Poliția Română – Forță de stabilitate și securitate. Optimizarea managementului cooperării internaționale în vederea combaterii amenințărilor neconvenționale”.

Pe 1 septembrie 2016, Comisia de specialitate din cadrul CNATDCU a stabilit că Tobă nu a plagiat, propunerea specialiștilor fiind de păstrare a titlului de doctor. Ulterior, Consiliul General al CNATDCU a respins raportul comisiei de lucru, fiind întrunită o altă comisie care a stabilit că Tobă a plagiat. Din prima comisie, făceau parte oameni din sistemul de poliție, unul dintre ei fiind el însuși suspect de plagiat.

Pe 12 octombrie 2016, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, cu 36 de voturi pentru și unul împotrivă, că fostul ministru a plagiat în lucrarea de doctorat, propunând retragerea titlului de doctor.

Ulterior, Petre Tobă a depus plângere penală la Parchetul General împotriva membrilor Consiliului General al CNATDCU care au votat constituirea ultimei comisii tehnice în cazul analizei doctoratului său, dar și a membrilor acesteia din urmă, în cauză fiind începută urmărirea penală pentru presupuse fapte de abuz în serviciu.

Tobă, care și-a încheiat recent raporturile de serviciu cu Ministerul de Interne la cerere, surse ministeriale declarând pentru MEDIAFAX că eliberarea din funcție a venit ca urmare a cererii de pensionare depuse de fostul ministru, a acuzat un posibil abuz în serviciu, au declarat atunci surse judiciare pentru MEDIAFAX. Plângerea fostului ministru a vizat și membrii celei de-a patra comisii tehnice, cei care au decis că în teza de doctorat a lui Petre Tobă a fost vorba de un plagiat „masiv”. Din ultima comisie tehnică au făcut parte profesorul universitar doctor Adrian Miroiu (SNSPA), Zulean Marian, profesor universitar doctor la Universitatea din București și cercetătorul științific doctor Șerban Filip Cioculescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București, potrivit unor surse apropiate comisiei.

Fostul ministru de Interne a vrut ca procurorii să cerceteze dacă s-au respectat prevederile legale și dacă nu a fost comis un posibil abuz în serviciu referitor la modul în care a fost constituită cea de-a patra comisie tehnică în condițiile în care, în actuala legislație, nu ar fi stipulat cadru legal pentru constituirea unei noi comisii dacă oficialii Consiliului General CNATDCU nu sunt de acord cu verdictul dat de comisia anterioară. Ministrul Educației a susținut însă că legea este foarte clară și că acest cadru legal există.

Pe 22 decembrie 2016, Mircea Dumitru, ministrul Educației, a anunțat că a semnat ordinul privind retragerea titlului de doctor pentru Petre Tobă.

Un alt fost ministru de Interne, Gabriel Oprea, a rămas și el în 2016 fără titlul de doctor. Lucrarea sa de doctorat, „Procedura plângerii prealabile”, a fost susținută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu.

În iulie 2015, Consiliul Național de Etică din subordinea Ministerului Educației a decis într-un timp record că suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier, nu se confirmă. Pe de altă parte, Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității din București, a analizat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, spunând că, în mod sigur, este vorba despre un plagiat, zeci de pagini fiind „copiate integral”.

Pe 26 iulie 2016, Comisia de experți din cadrul CNATDCU care a analizat teza de doctorat a lui Gabriel Oprea a dat verdict de plagiat în cazul acestuia. Totodată, pe 29 august, CNATDCU a respins contestația fostului vicepremier privind verdictul de plagiat, cu 31 voturi pentru și 2 împotrivă.

Fostul ministru a anunțat apoi, pe pagina sa de Facebook, că se va adresa instanței după ce CNATDCU i-a respins contestația la verdictul de plagiat, susținând că nu i-a fost respectat dreptul la apărare și că nu s-a numit singur doctor.

Pe 2 septembrie 2016, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Oprea.

În ceea ce-l privește pe primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, verificările au fost demarate în urma unei analize realizate de PressOne în care se susținea că peste o treime din teza de doctorat în Științe Militare – „România și noile provocări generate de integrarea europeană” – semnată și susținută la Universitatea Națională de Apărare (UNAp) în 2008 ar fi fost copiată din alte surse. Era vorba despre cel de-al doilea doctorat al lui Florentin Pandele, după cel obținut în noiembrie 2007 la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

La fel ca în cazul lui Petre Tobă, prima comisie de lucru a stabilit că acesta nu a plagiat însă la începutul lunii septembrie 2016, Consiliul General al CNATDCU a respins raportul, fiind întrunită o altă comisie care a stabilit că a plagiat. Pe 12 octombrie 2016, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a decis că primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, a plagiat în lucrarea de doctorat, propunând retragerea acesteia. Tot ca în cazul lui Petre Tobă, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a anunțat ulterior că a semnat ordinul penttru retragerea titlului de doctor în cazul lui Pandele.

Probabil cel mai mediatizat caz în care au fost lansate acuzații de plagiat a fost cel al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi.

Pe 27 septembrie 2016, fostul deputat Sebastian Ghiță a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) un „autodenunț” în care susținea că, împreună cu mai mulți demnitari ai statului român, ar fi participat la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a procurorului-șef DNA, care stabilise în trecut că aceasta nu a plagiat. Procurorii au deschis un dosar, fiind audiate mai multe persoane.

Laura Codruța Kovesi a precizat atunci, referitor la acuzațiile lui Sebastian Ghiță, că teza sa de doctorat este o lucrare care îi aparține în totalitate, menționând că nu a plagiat.

Comisia de Etică a Universității de Vest din Timișoara, unde Kovesi și-a susținut doctoratul, s-a sesizat în acest caz, însă a decis să paseze decizia la CNATDCU, care fusese de asemenea sesizat. Instituția a concluzionat pe 8 decembrie 2016 că procurorul șef al DNA a plagiat în proporție de doar aproximativ 4% (circa 20 de pagini) în lucrarea sa „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, astfel că nu se impunea retragerea titlului de doctor al lui Kovesi. Unul dintre cei trei profesori de drept care au făcut parte din comisia tehnică ce a analizat lucrarea lui Kovesi, Radu Chiriță de la Universitatea Babeș-Bolyai, a arătat că nu se pune problema unui plagiat. Acesta era singurul dintre cei trei care predă în România, ceilalți profesori predând la Strasbourg și la Rennes. Comisia a propus menținerea titlului de doctor, dar a arătat că lucrarea lui Kovesi nu îndeplinește standardele de calitate ale unei teze de doctorat și a propus interdicția ei de la publicare, în forma actuală.

În ceea ce privește plângerea depusă de Sebastian Ghiță la Parchetul General, având în vedere că pe parcursul anchetei fostul deputat nu a putut să își probeze spusele, dosarul a fost clasat, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Un alt caz la fel de controversat este cel al fostului premier al României, Victor Ponta.

La 18 iunie 2012, ediția online a revistei Nature a publicat știrea că Victor Ponta, „prim-ministrul României, a fost acuzat că ar fi copiat secțiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din publicații anterioare, fără să pună referințe exacte. O primă decizie a CNATDCU a fost dată pe 29 iunie 2012, în care membrii comisiei susțineau că Victor Ponta a plagiat 85 de pagini cuvânt cu cuvânt. De altfel pe 17 iulie 2012, Comisia de Etică din cadrul Universității București a decis în unanimitate că este vorba de plagiat. Mai mult, potrivit comisiei, acesta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate în 115 pagini din cele 297. Singura comisie care l-a absolvit de vină a fost Consiliul Național de Etică, din subordinea Ministerului Educației și a cărei componență și lege de funcționare au fost schimbate intempestiv de fostul ministru al Educației Liviu Pop, comisia luând decizia în data de 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat.

După îndelungi tergiversări din partea miniștrilor Educației care s-au perindat și după ce legea Educației a fost modificată, pe 30 iunie 2016, CNATDCU a decis să recomande Ministerului Educației retragerea titlului de doctor lui Victor Ponta. O lună mai târziu, instituția a respins contestația fostului premier la decizia consiliului de retragere a titlului de doctor.

Pe 2 august 2016, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a semnat ordinul prin care se retrage titlul de doctor acordat în 2003 lui Victor Ponta, fostul premier atacând decizia în instanță.

Pe 28 octombrie 2016, magistrații Curții de Apel București au decis respingerea cererii lui Victor Ponta de suspendare a ordinului de retragere a doctoratului, hotărârea nefiind însă definitivă. Pe rolul instanței mai este o altă solicitare a fostului premier, de anulare a aceluiași ordin. În cadrul acestui proces se va stabili definitiv dacă Victor Ponta rămâne cu titlul de doctor sau dacă acesta îi va fi retras ca urmare a plagiatului stabilit de experți. Totodată, la începutul lunii septembrie a anului trecut, și Baroul București a amânat luarea unei decizii privind excluderea lui Victor Ponta până când instanța va decide definitiv dacă ordinul dat de ministrul Educației privind retragerea titlului de doctor rămâne sau nu valabil.

Acuzații de plagiat au planat și asupra primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, doctor în Științe Juridice din anul 2012, când și-a dat doctoratul la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, teza fiind intitulată „Criza economico-financiară și impactul acesteia asupra echilibrului social”.

Pe 24 iunie 2016, ministerul Educației anunța că CNATDCU a primit o cerere din partea Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” privind retragerea titlului de doctor în cazul edilului, instituția de învățământ constatând că lucrarea de doctorat este plagiată.

Ulterior, procurorii de la Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public, în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General s-au autosesizat, fiind deschis dosar. Apoi, cauza a fost înregistrată pe rolul Parchetului Judecătoriei Sectorului 1, fiind declinată după câteva zile la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe 12 octombrie 2016, Robert Negoiță a fost pus sub învinuire de procurorii de la Parchetul General pentru instigare la fals intelectual, la abuz în serviciu, la fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. În aceeași cauză a fost pus sub învinuire și îndrumătorul său de doctorat, profesorul Ioan Dascălu, pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnatură privată, fals intelectual și uz de fals, au declarat atunci pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Cu acuzații de plagiat s-a confruntat și fostul procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu. În luna mai a anului trecut, ministerul Educației a demarat analiza mai multor teze de doctorat, printre care și teza lui Bogdan Licu, după o sesizare privind suspiciuni de plagiat făcută de patru cercetători români care lucrează în străinătate, dr. Cristian Dogaru de la University Campus Suffolk din Marea Britanie, dr. Lucian Ancu de la Universitatea din Geneva, Elveția, profesorul Horia Cornean de la Universitatea Aalborg din Danemarca și profesorul Vladimir Tismăneanu de la Universitatea din Maryland, SUA.

Ulterior, Academia de Informații „Mihai Viteazul” a anunțat că nouă absolvenți ai școlii doctorale din cadrul instituției au cerut retragerea titlului de doctor. Prin acest gest, procedurile de verificare a plagiatului în cazul lor au fost oprite, rămânând fără obiect. Printre aceștia s-a aflat și Bogdan Licu. Acesta a declarat atunci pentru MEDIAFAX că a făcut cererea de retragere din cauza discuțiilor apărute în spațiul public, dar a susținut că nu a plagiat.

La finalul lui 2016, Bogdan Licu a fost confirmat de către președintele Klaus Iohannis în funcția de adjunct al procurorului general al României.

Potrivit unor surse, cei care au cerut retragerea titlului de doctor, alături de Bogdan Licu, sunt: Radu Stroe, fost ministru de interne, Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, Romeo Raicu, fost șef al Comisiei parlamentare de control al SIE, Mihail Tudose, fost ministru al Economiei, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea și Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.