ARTICOLUL CAPCANĂ din noul Cod penal care ar putea închide definitiv DOSARELE TORȚIONARILOR

Un articol din noul Cod penal, care intră în vigoare la 1 februarie, ar putea închide definitiv dosarele torționarilor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc(IICCMER) arată într-o adresă trimisă către Ministerului Justiției că în noua lege penală s- a modificat definiția genocidului, astfel că „noua reglementare este mai restrictivă și atrage dificultăți majore în ceea ce privește atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deținuți politici”. Mai exact, în noul Cod penal la articolul privind genocidul nu mai sunt incriminate faptele îndreptate împotriva oricărui tip de colectivități, ci doar cele îndreptate împotriva „grupurilor naționale, etnice, rasiale și religioase”.

IICCMER a atras atenția Ministerului Justiției că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torționarilor Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior.

În adresa către Ministerul Justiției, IICCMER solicită modificarea Noului Cod Penal mai precis a articolului care definește infracțiunea de genocid. Specialiștii IICCMER spun că în Noul Cod Penal genocidul a fost redefinit și că așa cum arată el „ar atrage posibila blocare a ultimei șanse ca Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, precum și alte zeci de persoane ale căror fapte sunt investigate în prezent de IICCMER să rămână nepedepsite”

Și în cazul indicat de IICCMER, ca și în cazul articolelor din noul Cod indicate de DNA, DIICOT și Curtea Supremă dacă legea nu este modificată până la intrarea ei în vigoare atunci adică pe 1 februarie orice modificare ulterioară devine inutilă. Judecătorii și procurorii vor fi obligați să țină seama principiul legii mai favorabile în cazul nostru de definiția genocidului din Noul Cod Penal nemodificat.

Citește mai jos argumentele IICCMER pentru modificarea Noului Cod Penal:

Actele premergătoare efectuate de organele de urmărire penală au confirmat cele sesizate de IICCMER și, astfel cum se arată în comunicatele de presă transmise de Ministerul Public la data de 03.09.2013, respectiv 24.10.2013, încadrarea faptelor celor doi învinuiți în infracțiune de genocid a fost posibilă datorită existenței termenului de „colectivitate” în textul art. 357 Cod Penal. Practic, organele de urmărire penală au considerat în mod corect că prin plasarea conjuncției „sau” între termenii de colectivitate și grup, adjectivele enumerate în continuare indică numai însușirile substantivului grup. Astfel, colectivitatea ce alcătuiește subiectul pasiv al infracțiunii de genocid nu trebuie să îndeplinească condițiile suplimentare de a fi națională, etnică, rasială, sau religioasă ci poate fi constituită din categoria deținuților politici.

În cadrul Noului Cod Penal care va intra în vigoare la data de 01.02.2014, infracțiune de genocid va fi prevăzută și pedepsită de art. 438. În mod regretabil, textul art. 438 nu incriminează și acțiunile îndreptate împotriva oricărui tip de colectivitate, ci se referă numai la grupurile naționale, etnice, rasiale și religioase. Așadar, noua reglementare este mai restrictivă și atrage dificultăți majore în ceea ce privește atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deținuți politici în cadrul centrelor de detenție în perioada regimului comunist, dar și a altor persoane care se fac vinovate de fapte similare și cu privire la care IICCMER continuă să adune informații în vederea formulării unor denunțuri.

Preluarea trunchiată a prevederilor art. 357 din Codul Penal actual în cadrul art. 438 din Noul Cod Penal ar atrage posibila blocare a ultimei șanse ca Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, precum și alte zeci de persoane ale căror fapte sunt investigate în prezent de IICCMER să rămână nepedepsite, deși faptele lor extrem de grave îndeplinesc elementele constitutive ale unor infracțiuni contra umanității, astfel cum au fost acestea definite în dreptul internațional și apoi transpuse de fiecare stat în parte.

În ceea ce privește reglementarea internațională a infracțunii de genocid, se remarcă faptul că art. 2 al Convenției pentru Prevenirea și Reprimarea Crimei de Genocid adoptată de Organizația Națiunilor Unite în 1948 și ratificată de România în 1950 nu cuprinde referiri la termenul de colectvitate și nici la grupurile politice. Astfel cum s-a arătat în doctrina de specialitate, omisiunea de a include în definiția genocidului grupurile politice îmbracă forma unei concesii făcute de statele membre ONU cu scopul de a menține pacea la nivel internațional. Fără a insista pe acest aspect, trebuie subliniat faptul că această omisiune nu trebuie interpretată în sensul că statele membre ONU nu au dreptul de a da infracțiunii de genocid o definiție mai cuprinzătoare, cunoscut fiind principiul de drept internațional conform căruia în materia drepturilor fundamentale dreptul intern are prioritate față de cel internațional dacă este mai favorabil. Or, având în vedere faptul că prin incriminarea genocidului se urmărește protejarea dreptului la viață, definiția mai largă dată de art. 357 din Codul Penal actual nu aduce atingere reglementărilor internaționale, ci este în acord cu prevederile art. 20 din Constituția României.

Torționarii Ficior și Vișinescu anchetați

În 2013, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din România (IICCMER), a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar.

Campania de devoalare a comandanților Alexandru Vișinescu și Ion Ficior a avut, dincolo de componenta jurnalistică, și alte efecte: cei doi sunt cercetați penalpentru genocid de procurori, un alt torționar comunist al cărui dosar a fost uitat în fișete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torționarilor vor fi despăgubite din pensiile uriașe ale celor din urmă, iar Curtea Constituțională a decis că faptele torționarilor, securiștilor, ofițerilor de poliție politică, crimele de la Revoluția din 1989 nu sunt prescriptibile.