Augustin Lazăr respinge ACUZAȚIILE că ar fi refuzat să elibereze un deținut politic

Augustin Lazăr a reacționat după ce, Ioan Muntean, fost deținut închis la Penitenciarul Aiud, l-a acuzat că i-a amânat de două ori eliberarea condiționată și că l-a trimis la carceră 10 zile pentru o poezie, precizând că sancționarea disciplinară era făcută exclusiv de administrația penitenciarului.

Procurorul general spune că respinge „orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”, potrivit unui comunicat al Parchetului General publicat vineri pe pagina de Facebook a instituției.

Augustin Lazăr spune că sancționarea disciplinară a condamnaților și emiterea acelor „rapoarte de pedepsire”, așa cum erau ele denumite, era făcută exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată, unitate militară care se afla în subordinea Ministerului de Interne.

REACȚIE Vicepreședintele ANCOM ironizează show-ul de „adio” al lui Fritz: „Mai tare era dacă era primar în China”

14:02

MILITAR Sfârșitul unei ere: SUA își retrag trupele din Irak după 23 de ani de operațiuni militare, dar pericolele persistă

13:57

„Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general”, spune Augustin Lazăr.

El crede că, prin astfel de acțiuni „se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” și reia declarația că nu a fost „lucrător sau colaborator al Securității”, invocând în acest sens verdictul dat deja de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Lazăr amintește că președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate era procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul și că participarea sa, ca procuror, în aceste comisii „era o obligație de serviciu, instituită prin lege”, fără ca această atribuție de serviciu să atragă și calitatea de lucrător al Securității.

Procurorul general amintește și cum sunt definite prin lege atât calitatea de lucrător al Securității cât și cea de colaborator, prin legea actualizată în 2008.

Calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv de ofițer acoperit „care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale presupune trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) și anumite activități de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale”. Calitatea de colaborator, spune Lazăr, „o poate avea orice persoană care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților”.

„Liberarea condiționată este o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului, toți condamnații care, după ce au executat fracțiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, și condiția de a fi disciplinați și de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ținându-se seama și de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege”, mai spune Augustin Lazăr.

El amintește că aprecierea comisiei de liberare se fundamentează, „în trecut, ca și în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era și este suspus examinării instanței.”

Aceste activități nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor, conchide procurorul general.

Reacția lui Augustin Lazăr vine după ce un fost deținut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, Ioan Muntean, l-a acuzat, joi seară, la Antena 3, că i-a amânat de două ori eliberarea condiționată și că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie. Bărbatul susține că actualul procuror general Augustin Lazăr i-a amânat de două eliberarea condiționată, fiind pus în libertate abia după șapte ani de închisoare.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzațiile ce i-au fost aduse în spațiul public, potrivit cărora ar fi refuzat să elibereze un disident anticomunist. Lumea Justiției a publicat documente care ar arăta cum un procuror din județul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist, acest lucru întâmplându-se în mijlocul anilor ’80. Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din județul Alba, județ din care provine și actualul procuror general. Jurnaliștii de la Lumea Justiției precizează că nu știu dacă procurorul din această cauză este unul și același cu actualul procuror general, Augustin Lazăr.