Mihaela Stoica
04.09.2013
Știri

Bucureștiul, orașul maidanezilor. Peste 8000 de oameni au fost mușcați de câini în acest an. Incapabilă să găsească soluții, municipalitatea acuză: „La ONG-uri sunt niște infractori”

Problema câinilor comunitari din Capitală, fără nicio rezolvare de mulți ani, a ajuns din nou în atenția președintelui Traian Băsescu, după ce un copil a decedat ieri ca urmare a mușcăturilor de maidanezi.

Problema câinilor comunitari din Capitală, fără nicio rezolvare de mulți ani, a ajuns din nou în atenția președintelui Traian Băsescu, după ce un copil a decedat ieri ca urmare a mușcăturilor de maidanezi. În contextul în care Primăria Capitalei spune că își face treaba, dar că nu are resursele necesare, ONG-urile acuză sau sunt acuzate, iar parlamentarii întârzie să definitiveze legea care ar trebui să facă din București un oraș mai curat din punct de vedere al câinilor comunitari, Traian Băsescu a cerut Guvernului să emită o ordonanță de urgență prin care să stabilească un termen de adopție pentru câinii fără stăpân, după expirarea căruia cei neadoptați să fie eutanasiați.

„Fac apel la Guvern – pentru că administrațiile locale sunt cu mâinile legate de legislația în vigoare – să emită o ordonanță de urgență prin care să stabilească un termen scurt sau rezonabil în care iubitorii de câini să ia câinii maidanezi acasă, să-i pună în țarcul lor, după care cei care nu au fost adoptați să fie imediat eutanasiați”, a propus Băsescu marți în calitate de „cetățean și fost primar”.

„Nu putem pune câinii mai presus de oameni, mai presus de un copil care se duce să se joace cu el că așa văzut el în desenele animate. Cazul de ieri al copilului nu ne mai lasă să așteptăm la mâna demagogilor. Povestea cu castrarea câinilor poate dura 10-12 ani, nu știu cât trăiesc câinii, e o soluție pe termen lung. Castrarea câinelui nu-i scoate dinții. Câinele rămâne și mușcă. Spun eu, ca om care de mic am trait cu un câine în curte. Ca fost primar nu pot să nu spun ce cred. Trebuie să renunțăm în a ne declara iubitori de câini dar nu îi luăm pe lângă casă”, a declarat Traian Băsescu, care în urmă cu 10 ani, din fotoliul de Primar al Capitalei, a dispus eutanasierea tuturor câinilor pe care hingherii i-au putut captura în București.

Câinii fac în fiecare zi noi victime în Capitală. O femeie în vârstă de 63 de ani a ajuns marți seara la Spitalul Universitar din Capitală după ce a fost mușcată de un câine, în zona intersecției Calea 13 Septembrie cu Drumul Sării. Ieri, un copil în vârstă de patru ani a murit după ce a fost atacat de câini maidanezi, pe proprietatea unei firme din apropierea Parcului Tei, din Sectorul 2. Fratele acestuia, de șase ani, a fost mușcat de un picior, dar a reușit să fugă și să-și anunțe bunica. Astăzi, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Național de Medicină Legală, a declarat, pentru Mediafax, că pe corpul copilului au fost găsite sute de plăgi, iar cauza decesului a fost hemoragia externă.

Copilul a fost mușcat de o haită alcătuită din șase câini, cinci femele și un mascul, patru dintre ei fiind sterilizați. Unul dintre aceștia, care avea  urme de sânge fusese sterilizat de ASPA și adoptat de Asociația Caleidoscop în 2008.

„Am verificat astăzi acești câini, iar unul dintre cei șase aparține Fundația Caleidoscop din București. El are numărul de microcip 941000003190543, talie medie, culoare maro deschisă. El a fost, de altfel, și cel mai agresiv din respectiva haită”, a declarat pentru gândul Răzvan Băncescu, cordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA). Întrebat dacă a contactat Fundația pentru a vedea cum a ajuns câinele în stradă, acesta a afirmat că „este treaba Poliției să îi întrebe, pentru că ei merg mai departe pentru stabilirea vinovăției”. Potrivit acestuia, de vină sunt și administratorii firmei respective care „în loc să își repare gardul și-au luat câini”. „Câinii ăia erau în teritoriul lor acolo, când am fost astăzi să îi luăm nici nu s-au sinchisit de noi”, afirmă reprezentantul ASPA.

Reprezentanții Asociației Caleidoscop afirmă că nu au nicio responsabilitate pentru animal și că adopția a fost doar o formalitate pentru retrimiterea animalului în libertate.

„Acest cățel a fost preluat de hingheri dintr-o zonă oarecare, a fost sterilizat și microcipat și apoi a fost solicitat spre reteritorializare, iar noi am completat documentele ca să fie reteritorializat. Ca să fie gratuit, iubitorii de animale se adresau nouă, ca numai prin noi procesul era gratuit.

Câinele a fost adus de un iubitor de animale care l-a luat înapoi și nu știm ce s-a întâmplat cu el, noi nu am urmărit evoluția câinilor 5 ani de zile. Eu mi-am asumat responsabilitatea că acel câine a fost sterilizat și s-au cheltuit niște bani pentru el ca să fie sterilizat și microcipat, mai departe nu este responsabilitatea noastră. Asociațiile și fundațiile din București au reteritorializat mii de animale. Este foarte greu să ții urma fiecăruia, aproape imposibil”, a declarat Carmen Secăreanu, președintele asociației Caleidoscop, potrivit B365.ro.

Caleidoscop, ONG-ul fantomă

Asociația pentru dezvoltare comunitară „Caleidoscop” a semnat în 2008 un protocol de colaborare cu actuala ASPA din cadrul Primăriei Municipiului București pentru sterilizarea câinilor fără stăpân. Asociația „Caleidoscop” este condusă de Carmen Secăreanu în calitate de președinte.

Pe site-ul asociației Caleidoscop scrie că ONG-ul desfășoară programe sociale, dar și de protecția animalelor. Pe același site, este specificat și un parteneriat cu Consiliul local și Primăria comunei Daia, județul Giurgiu. La nivelul primăriei nu se știe, însă, de niciun astfel de parteneriat. „Nu cunosc nimic despre niciun parteneriat O fi ceva dinainte să vin eu la primărie (2012 n.r.). Nu am avut nicio discuție cu această doamnă (Carmen Secăreanu n.r.), a declarat pentru gândul Mihai Vasile Barbu, primarul din Daia.

Totodată, în varianta actualizată a Registrului Asociațiilor și Fundațiilor din România nu există niciun fel de asociație Caleidoscop care să aibă ca obiect de activitate protecția animalelor.

Până la apariția acestui material reprezentanții acestui ONG nu au putut fi contactați.

Formularul de adopție al câinelui care a ucis luni copilul a fost semnat de un fost voluntar al ONG-ului Caleidoscop, Lavinia Mirela Nica, care și-a asumat răspunderea în numele organizației pentru alți opt maidanezi.

Pe formularele de adopție și revendicare scrie negru pe alb că Fundația Caleidoscop se angajează să nu abandoneze câinele, iar în cazul în care nu îl mai dorește să îl predea Administrației pentru Supravegherea Animalelor, potrivit stirileprotv.ro.

„Teoretic trebuia să am grijă de el, practic nu. Pentru că nu erau scoși pe nume propriu, ci pe numele asociației. Dacă trebuie să învinovățim pe cineva, trebuie criticată asociația pentru că nu și-a asumat responsabilitatea. Era o situație de compromis, primăria știa, dar trebuia să eliberăm locurile. Am înțeles că s-a ajuns la moartea unui copil, dar asta a fost. A fost un accident. Eu am conștiință curată și mă ocup în continuare să salvez animale”, a declarat femeia.

Potrivit formularului de revendicare, societatea Caleidoscop a adoptat animalul pe 24 decembrie 2008, adică exact în Ajunul Crăciunului, la adresa din formular – strada Brașov numărul 30, în Sectorul 6.

București, capitala maidanezilor

În prezent, potrivit statisticilor oficiale, pe străzile din Capitală sunt circa 64.000 de câini. Dintre aceștia circa 20.000 de câini au fost sterilizați și s-au reîntors pe străzi. Costul acestei sterilizări a fost de circa 350.000 de euro. În luna august, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a început un nou program prin care vrea să sterilizeze ceilalți câini rămași în libertate, respectiv 44.000, ceea ce ar presupune un cost de 750.000 de euro. În cadrul aceluiași proiect urmează să se încheie parteneriate și cu hingheri privați

„Noi nu putem cu trei mașini a câte patru oameni să îi prindem”, afirmă Răzvan Băncescu.

Potrivit datelor Centrului antirabic al Institutului „Matei Balș”, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2013,  au fost mușcate 8.610 persoane, dintre care 6.917 adulți și 1.693 copii. Dintre aceștia, 6.968 au fost vaccinați antirabic, 6.498 au primit profilaxie antitetanică, iar 508 ser antirabic. Anul trecut, au fost mușcate 16.000 de persoane, în 2011 – 14.000.

Costul unui tratament anti-rabic este de circa 130 de lei de persoană. Pentru prinderea, cazarea și tratarea unui câine municipalitatea bucureșteană cheltuie circa 85 de euro pe lună.

900 de mii de euro pentru extinderea celor două adăposturi din Capitală

Anul acesta, bucureștenii au depus peste 2.000 de cereri către Primăria Capitalei în care solicitau ridicarea câinilor maidanezi. Soluționate au fost doar 750. „Cu trei mașini cât avem nu putem să acoperim tot Bucureștiul. Timpul mediu consumat pentru prinderea unui câine este în medie de o oră și jumătate. O parte din cei 750 de câini au fost eutanasiați – 45, o parte au fost dați spre adopție, iar cei care nu prezentau semne de agresivitate i-am dus în teritoriu”, a declarat pentru gândul Răzvan Băncescu, cordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA).

În cele două adăposturi ale municipalității, Theodor Pallady și Mihăilești, sunt în prezent circa 550 de locuri. „Până la sfârșitul anului vrem să ajungem la un număr de 1.000 de locuri”, a adăugat reprezentantul ASPA. Potrivit acestuia, Primăria Capitalei va cheltui pentru extinderea adăposturilor 4,007 milioane de lei (903 mii euro).

Până la sfărșitul acestui an și proprietarii de maidanezi trebui să îi sterilizeze, microcipeze și înregistreze la ASPA, astfel riscă amenzi. Vezi aici mai multe detalii!

„Este o măsură nouă pentru tot Bucureștiul (sterilizarea, microciparea și înregistrarea maidanezilor cu proprietar n.r.). Am lăsat termen de implementare șase luni, din ianuarie încep amenzile pentru cei care nu își sterilizează, microcipează și înregistrează câinii. Asta nu înseamnă că trebuie să stea șase luni ca să îi înregistreze”, afirmă Răzvan Băncescu.

Primăria și ONG-urile se acuză reciproc

În București sunt 28 de asociații pentru protecția animalelor, unele dintre acestea, Cuțu-Cuțu, Caleidoscop sau Vier Pfoten având parteneriate încheiate cu primăria.

Colaborarea dintre muncipalitatea bucureșteană și ONG-uri este una care lasă de dorit. „Sunt niște infractori. Nu putem sta de vorbă cu acești infractori. Cazul de față (copilul ucis ieri de câini n.r.) dovedește una. Mai este cazul femeii ucise în sectorul 5, în 2010, luați pe semnătura Asociației Cuțu-Cuțu. Patru din câinii aia care au ucis femeia erau adoptați de Cuțu-Cuțu, care trebuia să îi țină, potrivit protocolului, pe domeniu privat. A doua idee este că ei ies în presă și spun că au făcut mii de sterilizări și sute de tratamente. A intrat în vigoare hotărârea de Consiliu privind declararea acestor activități ale lor. Din iunie, de când e valabilă hotărârea, nu a raportat niciun ONG o astfel de activitate. E ușor să ieși să spui că te costă 25 de euro procesul unui câine când tu le faci doar pe hârtie. Eu nu am cum să ies pe hârtie pentru că am Curtea de Conturi în spate și alte instituții”, afirmă cordonatorul de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA).

Potrivit acestuia, 80% dintre persoanele și ONG-urile care adoptă câini îi retrimit pe spațiul public în loc să îi țină în spațiu privat, potrivit protocolului de adopție. „Am avut care au dus chiar în parc, anul acesta. Nu pot să țin tot Bucureștiul gol, dar măcar parcurile și zona școlilor și grădinițelor să fie curată”, mai spune Răzvan Băncescu.

Într-un comunicat dat publicității marți, Asociația Cuțu-Cuțu acuză că conducerea ASPA, dar și edilul Sorin Oprescu, sunt vinovați de moartea copilului decedat ieri în urma mușcăturilor de câini, afirmând că Primăria București deține un ” buget uriaș de 3,3 milioane de euro pentru câini”. Vezi aici comunicatul

Kuki Bărbuceanu, de la Vier Pfoten, afirmă că anul acesta a sterilizat 2.000 de câini aduși de Primăria Capitalei. „Noi nu ne-am băgat în adopții. Știu însă că mulți care fac adopții îi retrimit pe stradă, ceea ce nu este bine deloc. Soluția este sterilizarea tuturor. Noi am sterilizat anul acesta, în adăpostul de la Palady, circa 2.000 de câini pe care i-a adus Primăria Capitalei”, a declarat pentru gândul reprezentantul Vier Pfoten afirmând că trebuie să apară cât mai repede legea care să îi pedepsească pe cei care aruncă pe stradă câini.

Acesta recunoaște că sterilizarea nu garantează faptul că un câine devine automat mai agresiv.

Oradea și Brașov, orașele în care câinii sunt aproape inexistenți

Există orașe în România în care problema câinilor maidanezi a fost aproape rezolvată. Oradea este un exemplu în acest sens, pe străzile muncipiului mai sunt doar 100 de maidanezi. „În incinta adăpostului avem circa 300 de câini. Avem o echipă alcătuită din doi prinzători și un șofer care adună câinii fără stăpân sau cei abandonați. Suntem puțini oameni, dar se muncește. În libertate mai avem circa 100 de câini”, a declarat pentru gândul Călin Ardelean, care se ocupă de maidanezii din Oradea, oraș cu 183.000 de locuitori.

Orădenii sunt receptivi și la adopții și sterilizări. „Mulți au venit să își sterilizeze câinii gratuit. De asemenea, luna trecută, au fost adoptați 52 de câini, sterilizați, deparazitați, cu tratamente făcute, vaccinuri la zi, microcip în ureche. Avem și cazuri în care acești câini se reîntorc pe străzi, dar nu sunt mulți. Luna trecută am găsit pe străzi unul din cei adoptați, lunile celelalte două nu am găsit niciunul. Sunt și cazuri în care cățeii care s-au obișnuit aici la noi ies din curtea noului stăpân și vin la noi, dar au fost mulți proprietari care au venit să îi ia înapoi”, mai spune acesta.

În Brașov circulă un banc: mai degrabă te întâlnești cu un urs decât cu un câine, pentru că municipalitatea din Brașov a luat o măsură care a dat rezultate, deși mulți au criticat-o: eutanasierea în masă. Zeci de mii de câini au fost eutanasiați din 2002 și până în prezent în Brașov.

„Noi nu am inventat roata aici și nici apa caldă, ci am aplicat legea, odată cu apariția ei în 2002. S-a acționat timp de 11 ani. S-au strâns, s-au ridicat, s-au pus în adăposturi. După șapte zile, ce nu au fost revendicați sau preluați au fost eutanasiați. Într-adevăr s-a eutanasiat mult, dar cu aplicarea strict a legii. Un alt lucru important este faptul că noi am colaborat în strânsă legătură cu asociația pentru protecția animalelor. La noi nu am avut câini omorâți cu smoală sau cu ciocanul, ci am făcut eutanasierile în prezența lor”, a declarat pentru gândul Flavius Bărbulescu, președintele Poliției Animalelor din Brașov.

Potrivit acestuia, brașovenii au fost foarte puțini deschiși laa adopta câini, astfel că prin intermediul asociației de protecție a animalelor „Miliaone de prieteni” au fost trimiși spre adopție în Germania și Marea Britanie.

În Brașov, pe străzi mai sunt circa 1.000 de câini fără stăpân, o parte dintre ei fiind sterilizați și microcipați, însă autoritățile spun că se vor ocupa și de ei.

De asemenea, la Brașov au fost inventariați și microcipați toți câinii maidanezi care se află la case. „Am înregistrat 5.600 de cîini cu stăpân. Urmează să facem o inventariere și o microcipare a câinilor maidanezi care se află în apartamente. Este important să îi detectăm pe toți, astfel încât să avem evidență. Ei trebuie sterilizați, iar brașovenii o pot face gratuit, altfel riscă amenzi”, a mai spus acesta.

Legea maidanezilor zace în Parlament

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, marți, că va solicita urgentarea dezbaterii proiectului de lege privind câinii fără stăpân, aflată la Comisia pentru administrație și că va discuta cu premierul Victor Ponta legat de acest subiect.

Proiectul se află în Parlament de anul trecut, ca urnare a deciziei din ianuarie 2012, a Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională Legea referitoare la câinii comunitari care prevedea că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea face după ce autoritățile locale vor consulta populația. În motivarea Curții Constituționale se menționa că eutanasierea trebuie făcută doar în ultimă instanță, doar dacp celelalte soluții, cum ar fi adopția sau cazarea în adăposturi, nu se dovedesc eficiente în gestionarea problemei.

Sesizarea CC a fost făcută de 70 de deputați PSD și 54 de deputați PNL. „Gestionarea câinilor fără stăpân nu este o situație excepțională, care să necesite măsuri în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Fără a o desconsidera, problema câinilor fără stăpân poate fi gestionată și rezolvată prin măsuri eficiente de către serviciile comunitare, politici publice coerente și alocarea unor resurse adecvate”, se arăta în sesizarea deputaților PSD și PNL trimisă Curții Constituționale, potrivit Mediafax.

Anunțul privind neconstituționalitatea legi a fost primit cu urale de membrii organizațiilor de protecție a animalelor care protestau atunci la Palatul Parlamentului, unde este sediul Curții Constituționale.

Regizori, compozitori, critici de film, ziariști, pictori, sportivi, artiști plastici, fotografi, medici și ONG-uri au cerut neadoptarea acestei legi.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara atunci că rămâne la ideea de a construi adăposturi pentru câinii fără stăpân, care trebuie strânși „cât mai curând” de pe străzi, într-un termen de „câteva luni”. El spunea atunci că găsise deja soluții, în colaborare cu ONG-urile.

Camera Deputaților a adoptat, în 22 noiembrie 2011, Legea privind câinii comunitari care prevedea că eutanasierea animalelor fără stăpân se putea realiza după ce autoritățile locale consultau populația prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier și că toți câinii vor fi „cipați”.

Conform legii, consiliile locale aveau obligația de a înființa, în funcție de necesități, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân și trebuiau să amenajeze și să suplimenteze din fonduri proprii în funcție de necesități adăposturile publice pentru câini.

De asemenea, câinii trebuiau ținuți în adăposturile înființate de consilii timp de 30 de zile, cu excepția celor revendicați de proprietari. În situația în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicați sau adoptați, aceștia pot fi păstrați în adăposturi, returnați în teritoriu, eutanasiați sau se poate găsi o soluție combinată, conform hotărârii consiliilor locale, respectiv ale CGMB, după consultarea populației din raza unității administrativ-teritoriale respective, se preciza în actul normativ.

Inchide