Câte autorizații temporare de utilizare a pesticidelor restricționate de UE a solicitat România în 10 ani. Care este cultura pentru care vom obține derogare în 2020

Redactor:
Ionel Vaduva
Câte autorizații temporare de utilizare a pesticidelor restricționate de UE a solicitat România în 10 ani. Care este cultura pentru care vom obține derogare în 2020
În intervalul 2008-2018, țara noastră a acordat un număr total de 37 de autorizații temporare pentru utilizarea de produse fitosanitare restricționate la nivel european, reprezentând 1,3% din totalul celor acordate în blocul comunitar (UE28), a anunțat AIPROM.

„În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei 10 ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp”, se menționează într-un document remis la redacție de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM). „În același timp, România a acordat, în cei 10 ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană”.

Conform informării transmise de AIPROM, autorizațiile temporare sau „derogările” reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor „în și pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor”.

Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările aparținând spațiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană (CE), pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate.

Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia, mai precizează cei de la AIPROM. Astfel, există țări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare și există țări ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual.

„Multe din aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează sursa citată.

Patru neonicotinoide, interzise de UE

Documentul celor de la AIPROM apare la scurt timp după comunicarea transmisă de Executivul comunitar privind interzicerea unui neonicotinoid și în marja noii cereri de autorizare temporare pentru utilizarea de produse fitosanitare restricționate la nivel european, care urmează să fie transmisă celor de la Bruxelles de autoritățile de la București.

Luni, 12 ianuarie 2020, vocile autorizate ale Comisiei Europene (CE) anunțau că au hotărât să nu reînnoiască aprobările pentru neonicotinoidul thiacloprid. Produs sub două forme comerciale de o renumit firmă din domeniu, insecticidul ar avea efecte negative asupra albinelor și bondarilor, dar și asupra sănătății oamenilor și ar polua apele de adâncime.

Decizia survine ca urmare a unei aprobări obținute de la majoritatea statelor UE în octombrie 2019, bazate pe o propunere venită din partea Comisiei.

Astfel, fermierii nu vor mai putea utiliza brandurile Calypso și Biscaya ale celor de la Bayer, începând cu data de 30 aprilie 2020, data până la care mai există o derogare.

Rezoluția Executivului de la Bruxelles are ca bază științifică rezultatele cercetărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), publicate în ianuarie 2019. Acestea au scos la iveală faptul că substanța activă în cauză ar fi toxică pentru om și pentru insectele polenizatoare, precum și că ar pătrunde adânc în sol și s-ar regăsi în pânzele de apă freatică.

Cel de-al patrulea neonicotinoid interzis la nivel european nu numai că ar afecta insectele dăunătoare, dar și albinele și bondarii. Produsul le-ar slăbi sistemul imunitar și ar genera probleme de reproducție.

Anterior, blocul comunitar (UE28) restricționa printr-un moratoriu utilizarea a trei neonicotinoide în tratamentul culturilor agricole atractive pentru albine (clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam), tocmai ca urmare a efectelor nedorite pe care produsele în cauză le-ar avea asupra acestor insecte polenizatoare.

Ministrul Adrian Oros cere o ultimă derogare în acest an. Emil Dumitru confirmă că va fi doar pentru porumb

Într-un interviu acordat ziarului Gândul.info, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a afirmat că demersul solicitărilor de autorizări temporare a fost făcut în mod constant de România, fără însă a fi fundamentat științific.

În calitate de toxicolog, nu de ministru, Oros consideră că agricultura ar trebui făcută fără nicio substanță chimică.

„Pe mine, ca ministru, această decizie m-a prins la jumătate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament sămânță. Derogarea s-a făcut în fiecare an. Din câte am putut observa, acest demers s-a făcut fără a fi fundamentat științific, fără să se demonstreze că noi suntem mai afectați de Tanymecus (…) față de alte țări UE. Ar fi trebuit să facem niște cartări ale terenurilor, să zonăm suprafețele arabile și să identificăm exact locurile unde atacurile acestor dăunători sunt masive. Să încercăm astfel să le arătăm decidenților de la Bruxelles că tratăm exact zonele infestate, să dăm dovadă de profesionalism”, afirma Oros. „Am fost pus în fața deciziei de a cere derogare. Eu trebuia să iau decizia. Puteam să n-o cer și să mă supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel văzut bine la Comisie, dar era în pericol producția de porumb și de floarea soarelui, în mare parte. Apoi, mă condamnau cei din agricultură că fac jocul străinilor. (…) Dacă mă întrebați pe mine, ca și toxicolog, eu ar trebui să zic fără nicio substanță în agricultură. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. Știu că orice substanță în plus care apare în viața noastră, nu are cum să nu facă rău. Norocul nostru, al viețuitoarelor, indiferent ce poziție ocupăm în ecosistem, este că reușim să ne adaptăm foarte bine”.

Nu în ultimul rând, ministrul de resort a precizat la vremea respectivă că el le-a transmis deja producătorilor agricoli români că aceasta ar fi ultima derogare pe care o va semna în calitate de membru al Guvernului.

„Eu le-am transmis producătorilor agricoli că aceasta va fi ultima derogare (n.r. – folosirea de sămânță tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020). Acum am fost obligat să cer această derogare, cu toate consecințele. N-am ce face. Nu-i pot lăsa așa pe fermieri. Aceasta este însă ultimul astfel de demers, dacă eu voi mai fi aici. Cu siguranță va fi ultima. Până anul viitor, agricultorii vor trebui să găsească altă soluție. Va începe probabil procedura de infringement, dar până în momentul în care se finalizează, noi, dacă renunțăm, vom scăpa”.

La rândul său, Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, a precizat pentru Gândul.info, miercuri, 15 ianuarie 2020, că decizia conducerii instituției pe care o reprezintă este de a nu mai acorda în acest an autorizații temporare pentru tratamentul semințelor de floarea soarelui, ci doar pentru porumb.

„Floarea soarelui este principala cultură de unde apicultorii își obțin cantități însemnate de miere. În plus de asta, credem noi că cea mai afectată și cea mai impactată cultură este cea a porumbului. Aceasta nu este la fel de importantă pentru albine. (…) Eu sunt om politic și am grijă de ceea ce spun. Vom da o autorizare temporară în tratamentul semințelor la porumb. Să dea Dumnezeu să apară un alt tratament mai prietenos cu mediul, pentru semințele de porumb, care să nu mai necesite încadrarea pe Articolul 53 din Regulamentul 1107/2009. N-am dat la floare, n-am dat la rapiță, am dat la porumb. România are 16 milioane de tone de porumb. Să calculăm ce-ar însemna un impact negativ asupra a 800.000 ha care ar trebui reînsămânțate”, a afirmat Dumitru.

În contextul celor spuse în comunicatul AIPROM, Dumitru a precizat că o derogare poate cuprinde mai multe notificări pentru aceste autorizații temporare de utilizare a pesticidelor restricționate de UE, astfel că nu putem pune semnul egal între cele două concepte.

„Atunci când le încarci în sistemul informatic de la Comisia Europeană, acolo este considerat fiecare produs în parte o autorizare temporară. (…) Dacă eu dau astăzi pentru trei produse, substanțe comerciale, cu substanță activă imidacloprid, spre exemplu, la CE se vor număra trei astfel de autorizări, dar eu am emis o singură decizie de utilizare în tratamentul semințelor pe o perioadă determinată”, a adăugat Emil Dumitru.

În contrapartidă, directorul executiv AIPROM, Carmen Botez, a precizat pentru Gândul.info că o derogare înseamnă o autorizație temporară.

„Am discutat cu colegii mei și ei sunt de aceeași opinie – derogările se numără per produs”, a afirmat oficialul asociației.

Pe de altă parte, în ceea ce privește întârzierea cu care se va trimite notificarea la Bruxelles, Dumitru a precizat că unul dintre motive este fundamentarea științifică.

„Trebuie să avem hărțile de la ANM cu regimul pluviometric, în perioada în care dăm această autorizare temporară, un studiu de la ASAS prin care să-l asigur pe consumator că nu facem vreo problemă din punct de vedere al sănătății alimentare”, a conchis Emil Dumitru.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?, se întreabă cei de la AIPROM

Tot ei dau și răspunsul: „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.”.

Un studiu realizat de către CE a arătat faptul că în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor.

Conform informațiilor date publicității de AIPROM, în Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor.

„În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (ie., existența unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide”, afirmă vocile autorizate ale asociației citate.

Pe de altă parte, cercetători din cadrul CNRS, INSA și ai Institutului de l’Abeille (ITSAP) ar fi demonstrat că reziduurile acestor insecticide – în special cele de imidacloprid – pot fi încă detectate în nectarul de rapiță în proporție de 48 la sută din solele testate, la concentrații care au variat mult de-a lungul anilor.

O evaluare a pericolelor pe care aceste insecticide le generează asupra albinelor, bazată pe parametri și modele de sănătate acceptate de mediul academic și de cel instituțional, a relevat faptul că, în doi din cinci ani, cel puțin 12 la sută dintre solele testate erau îndeajuns de contaminate încât să omoare 50 la sută din albinele și bondarii care ieșeau la cules. Rezultatele cercetătorilor au fost ulterior publicate în Science of the Total Environment, ediția 28 noiembrie 2019 și citate de Sciencedaily.com.

Rolul neonicotinoidelor în declinul populațiilor de albine a dus, alături de alte demersuri, la apariția în 2013 a unui moratoriu al Uniunii Europene (UE) care limita utilizarea clothianidinului, imidaclopridului și a thiamethoxamului la culturile care atrag albine polenizatoare.

În septembrie 2018, decizia a fost urmată de o interzicere a utilizării celor trei neonicotinoide pe orice fel de cultură agricolă în câmp, în Franța. Cu toate acestea, neonicotinoidele sunt detectate în mod constant în flora spontană, pe culturile netratate chimic, fapt care sugerează dispersia lor în mediul înconjurător chiar și după utilizarea lor inițială în sectorul agricol.

Conform AIPROM, un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009.

Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață.

Sursă foto: AIPROM

 

Inchide