Cazul Rarinca este rejudecat astăzi la Curtea de Apel București

Cazul Rarinca este rejudecat astăzi la Curtea de Apel București
Publicat: 21/08/2015, 10:15

Mariana Rainca a fost reținută de procurorii DNA și arestată, în 10 iunie 2014, după ce președintele instanței supreme Livia Stanciu a făcut o plângere, pe 4 iunie 2014, conform căreia cea dintâi ar fi șantajat-o cu dezvăluirea unor informații compromițătoare în presă.

„Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soțului meu, decedat în urmă cu trei ani și jumătate, m-a apelat spunându-mi că soțul meu ar avea o datorie de 20.000 de euro la dumneaei. Desigur că am manifestat inițial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situație, deși mi s-a părut absurdă după trei ani și jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistență juridică care nu au fost onorate de soțul meu ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut din nou cu insistență, în acea discuție, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situația respectivă. În mai multe rânduri, în discuție, a evitat. În finalul ei m-a amenințat că dacă nu îi dau suma de 20.000 de euro va întreprinde acțiuni de defăimare a mea și că nu o să fie pe placul președintelui ICCJ”, spunea Livia Stanciu la momentul respectiv.

Pe 1 iulie 2014, Rarinca a fost trimisă în judecată de DNA, cazul fiind judecat în primă instanță de Tribunalul București.

Rarinca, achitată după aproape 11 luni de proces și șase luni în arest

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia.

„În schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, presupus compromițătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate suma de 20.000 de euro”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Procurorii DNA mai arătau, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a Marianei Rarinca, că aceasta a luat legătura, inițial, cu cumnatul Liviei Stanciu. Potrivit anchetatorilor, Rarinca i-a spus bărbatului pretențiile pe care le are, iar după câteva întâlniri cu acesta i-a transmis mai multe mesaje pe telefonul mobil, prin care punea presiune în legătură cu divulgarea în presă a unor informații presupus compromițătoare pentru judecătoare.

„Nu pot sa mai aștept. Nu o sa vă placă dar mam hotărît sa numai țin cont decît de mine și de ai mei. Cineva va avea musafiri neplăcute la usa”, „Am semnat cu o tel și voi spune tot ce știu cu date concrete și cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii și vreau banii”, „Voi pune și pe internet” și „Sunt în drum spre București nu mai am milă de nimeni. o sa iasă așa de urît încât poate sa și dea demisia am vrut doar banii mei” sunt mesajele pe care le-a trimis Rarinca cumnatului judecătoarei, potrivit DNA.

Anchetatorii au menționat în rechizitoriu că probele administrate au arătat că faptele pe care Mariana Rarinca intenționa să le divulge cu privire la Livia Stanciu și la membrii familiei acesteia sunt imaginare, „întrucât nici persoana vătămată, nici soțul acesteia nu au avut și nu au vreo datorie față de inculpată”.

Pe 18 decembrie 2014, Tribunalul București a condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, urmând ca aceasta să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

„Condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu program normal «Ion Creangă» din Galați sau în cadrul Grădiniței cu program normal numărul 34 din Galați, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”, a mai dispus Tribunalul București.

Odată cu sentința judecătorilor, femeia a fost eliberată din arest, unde era de peste șase luni.

Pe 20 mai, în urma apelurilor făcute de Rarinca și de DNA, Curtea de Apel București a decis achitarea femeii, decizia fiind definitivă.

Achitarea – motivată prin aceea că mesajele Marianei Rarinca nu erau de natură a-i crea temere Liviei Stanciu

Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel București care a decis achitarea Marianei Rarinca.

Ei au motivat că mesajele trimise Liviei Stanciu de către Mariana Rarinca nu au fost de natură a-i crea o stare de temere celei dintâi, iar urmărirea penală a celei din urmă nu a respectat garanțiile procesuale legale, potrivit motivării instanței, remise MEDIAFAX pe 22 iunie.

Mesajele trimise de Rarinca Liviei Stanciu pe 3 iunie 2014 au următorul conținut: „ora 18:13 «Dacă vă faceți socoteala, ve-ți avea mult mai mult de pierdut decât dacă îmi platiți mie datoria. Voi spune tot ce știu inclusiv despre dv. și am ce spune argumentat». ora 18:16 «Vă credeți invincibilă dar vă garantez că tot ce voi spune va fi argumentat cu martori și acte». ora 18:34 «De mâine vă voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei». ora 19:17 «Vreau doar să-mi trimiteți banii pe care mii datorați, mă puteți anunța cu un mesaj că i-ați pus la poștă»”, se arată în motivare.

„Eu am perceput mesajele ca amenințări. Am înțeles din aceste mesaje că RM dorește doar banii și că susține că ar avea probe și înscrisuri pe care le poate da presei. Nu am nici cea mai vagă idee la ce anume se referă, eu sunt sigură că nu există asemenea probe și înscrisuri reale care să conțină informații compromițătoare la adresa mea sau a soțului meu. Eu am avut impresia că este cineva care o dirijează”, scria Stanciu în plângerea depusă în 4 iunie 2014.

În urma perchezițiilor efectuate pe 9 iunie 2014, soldate cu reținerea Marianei Rarinca, nu s-au găsit „acte și informații compromițătoare”, notează CAB.

Instanța menționează că o cerință esențială pentru existența laturii obiective a infracțiunii de șantaj este că fapta cu a cărei dare în vileag se amenință, reală sau imaginară, trebuie să fie de natură compromițătoare, să aibă aptitudinea de a aduce atingere onoarei, demnității, reputației persoanei la care se referă.

CAB mai apreciază că este „lipsită de fundament legal” susținerea din rechizitoriu, potrivit căreia Rarinca și-ar fi concretizat amenințările când a sunat, pe 8 iunie, la Antena 3.
Discuția telefonică pe care a avut-o cu operatoarea care i-a răspuns este redată în motivare:
„operatoare: alo, da.
– RM: bună ziua! alo!
– operatoare: bună ziua! da?
– RM: vreau și eu legătura … eu știu … cu cineva care ar putea să preia un gen de știre.
– operatoare: da, spuneți despre ce e vorba.
– RM: vroiam să vorbesc cu cineva, eu știu?
– operatoare: doamnă, eu nu! eu dacă v-am răspuns … puteți vorbi cu mine. Dacă … dacă nu… așteptați în altă zi, ca să răspundă altcineva”.

Curtea a mai constatat că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 – 27.06.2014, fără ca inculpatei să-i fie respectate garanțiile procesuale prevăzute de lege.

„În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligația, în conformitate cu dispozițiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatei RM, din oficiu sau la cerere”, se mai spune în motivare.

Atacuri ale politicienilor și cereri de demisii, după decizia în cazul Rarinca

La câteva zile după pronunțarea sentinței de achitare, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulți colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, în care îi cerea „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu și Laura -Codruța Kovesi”, în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel București a stabilit definitive nevinovăția cetățeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care nu au existat niciodată probe”.

În replică, fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu a declarat că, „în litera Constituției”, CSM, și nu Senatul, este autoritatea care face „justiție în justiție”, inclusiv în cazurile erorilor judiciare.

Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL, a mai spus că președintele Senatului face „politică după ureche” și i-a cerut lui Călin Popescu Tăriceanu să demisioneze

„E un gest politic, pentru că președintele țării, și dacă ar vrea, nu poate schimba magistrați din funcție, dar este o bătălie pe care liberalii reprezentați de Tăriceanu o poartă în mod elegant și la care primesc înjurături și tot felul de expresii de ușa cortului de la pedeliști, în special de la pedeliștii pe care Tăriceanu i-a numit miniștri. Mă gândeam că nu mă mai uimește nimic în politică, dar să văd un individ, pe care Tăriceanu l-a pus ministru, înjurându-l mai ceva ca la stadion e încă o surpriză, nu mă așteptam ca mizeria să fie atât de mare”, a spus, la rândul său, premierul Victor Ponta.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, spunea că el întodeauna a făcut apel ca politicienii să nu comenteze decizii ale instanțelor de judecată.

„Pe de altă parte, e foarte dificil să stabilești limitele unui dialog atunci când nu ai niște repere măcar la nivel de deontologie, de aceea am încercat de-a lungul timpului să avem niște repere deontologice, dinspre politic către justiție pentru a vedea care sunt limitele în care poți să discuți despre anumite soluții definitive ale unor instanțe de judecată”, a spus ministrul Justiției.

Victor Ponta a mai precizat, după ce unii membri PSD au declarat în presă că i-au cerut demiterea lui Cazanciuc, că i-a transmis o serie de reproșuri ministrului Justiției, arătând că acesta nu poate da ordine justiției, dar că trebuie să contribuie, alături de Parlament și de CSM, la îmbunătățirea sistemului judiciar și evitarea unor erori și abuzuri.

„I-am reproșat, dar nu o fac în public. Cred cu adevărat că ministrul nu trebuie să dea ordine justiției, dar trebuie să aibă un rol în a contribui, alături de Parlament și CSM, la a îmbunătăți un sistem – nu există un sistem perfect – și la a evita pe viitor ca asemenea lucruri să se mai întâmple. Ori aici cred că lucrurile sunt destul de clare: de ce trebuie să arestezi preventiv înainte să judece un judecător ? Nu vorbesc de criminali, violatori. Nu cred că doamna Rarinca era un pericol pentru societate”, a spus Ponta la Antena 3, întrebat dacă are ceva să îi reproșeze ministrului pentru cazul Rarinca.

Membrii CSM au constatat, în 22 iunie, că declarațiile lui Călin Popescu Tăriceanu, care cerea demiterea Liviei Stanciu și a Codruței Kovesi pentru cazul Marianei Rarinca, au deformat realitățile de fapt și au avut impact negativ asupra credibilității sistemul judiciar, afectând independența acestuia.

CAB dispune rejudecarea procesului după ce DNA face contestație în anulare

La sfârșitul lunii mai, procurorii DNA au formulat o contestație în anulare a deciziei de achitare, motivând această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu, din completul de judecată de la CAB.

Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat în 2014 pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte și șefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se obosește să facă cercetare judecătorească și să administreze probe și mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăția lui, potrivit stiri.tvr.ro.

La rândul său, pe 15 iunie, Mariana Rarinca a sesizat CSM, cerând să fie făcute verificări cu privire la șefa instanței supreme și la procurorii DNA Iulian Pancescu și Carmen Damian, cei care au anchetat dosarul său.

Judecătorii Curții de Apel București au admis, pe 17 august, cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august.

Decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (președinte) și Anamaria Trancă.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase