CCR dezbate, miercuri, conflictul juridic dintre Parlament și ÎCCJ, cerere formulată de Meleșcanu

„Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, cerere formulată de președintele Senatului”, potrivit ordinii de zi afișate pe site-ul instituției.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a cerut, pe 20 noiembrie, Curții Constituționale, să constate inexistența unui conflict juridic de natură constituțională în cazul sesizării făcute de președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, privind modalitatea de constituire a completurilor de 3 judecători de la Instanța supremă.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) susține, în punctul de vedere transmis judecătorilor Curții Constituționale, că, pe fondul adoptării Regulamentului de organizare și funcționare administrativă, nu a exercitat atribuția de legiferare în materia legii organice, în condițiile în care nici nu a reglementat contra legii și nici nu a „alterat” dispozițiile legii, prin înlăturarea sau adăugarea unor aspecte rezervate legiuitorului, ci a acționat strict în limitele delegării legislative acordate chiar de puterea legiuitoare, care conferă Colegiului de conducere dreptul de a adopta Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

EXCLUSIV Doru Bușcu critică exercițiul de imagine al lui Nicușor Dan cu studenții, în vreme ce profesorii îl așteptau pe caniculă în Piața Victoriei

18:24

CONTROVERSĂ Cel mai așteptat joc al anului a declanșat cea mai mare controversă: Nu prețul este problema, ci discul care lipsește din cutie

18:06

În concluzie, președintele Instanței supreme arată că, în raport cu jurisprudența invocată a Curții Constituționale, cererea președintelui Senatului nu poate fi calificată ca o „veritabilă cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională”.

La începutul lunii noiembrie, Teodor Meleșcanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a sesizat un conflict la CCR între Parlament și Înalta Curte, motivând acțiunea sa prin faptul că în instanță sunt blocate mai multe dosare pe această procedură.

Președintele Senatului arată în sesizarea privind existența unui conflict constituțional între Parlament și ÎCCJ că aspecte esențiale ale compunerii instanțelor Înaltei Curți sunt prevăzute în decizii ale Colegiului de conducere ÎCCJ, care sunt „acte administrative cu caracter inferior legii”, astfel încălcând Constituția.

„Așadar, se poate observă că dispozițiile infralegale criticate, în ciuda prevederilor cât se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. |) și art. 125 alin. (4) din Constituția României, republicată, deleagă acest atribut președinților de secții și Colegiului de conducere al Înaltei Curți, care este abilitat să stabilească în mod unilateral și arbitrar completele specializate de 3 judecători. Prin urmare, potrivit dispozițiilor infralegale criticate, se ajunge la situația în care nu numai că modul de compunere a completelor de judecată este reglementată printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de însăși conducerea instanței. Așadar, faptul că aspecte esențiale ale compunerii celei mai înalte instanțe naționale sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii conduce la încălcarea normei constituționale potrivit căreia organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică, și anume la art. 73 alin. (3) lit. 1) și art. 126 alin. (4) din Constituția României, Republicată”, arată sesizarea semnată de Teodor Meleșcanu.

De asemenea, Meleșcanu argumentează că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilie a completelor de judecători, „determină o stare de incertitudine juridică”.

„Mai mult, normele de compunere a instanțelor ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin emiterea unor hotărâri de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezintă altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 172/24 martie 2016, paragrafele 18-22 și Decizia Curții Constituționale nr. 307/2018 paragrafele 21 – 29)”, potrivit sesizării.

Un alt aspect semnalat de președintele Senatului este că normele de compunere a instanțelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparțialitatea judecătorilor.

„Pe lângă faptul că normele de compunere a instanțelor trebuie să se bucure de accesibilitate, stabilitate și previzibilitate, este imperios necesar că acestea să se bucure de transparență și încredere din partea justițiabililor. Dacă înființarea unui număr de complete cu o anumită specializare, având în vedere numărul de cauze cu un anumit profil și cel al judecătorilor cu experiență în acele materii, intră în sfera administrativă și, pe cale de consecință, în – competență Colegiului de Conducere ai ÎCCJ, nu același lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentând desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet, este o problema jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedura legală menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor”, conform sesizării.

Astfel, Meleșcanu susține că prin procedura de numire a completelor de trei judecători de către președinții de secții sunt justificate „temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței”.

„Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate și o procedură de constituire a completelor de 3 judecători, aceștia fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de președinții de secții și aprobați de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate”, conform sursei citate.

Președintele Senatului arată că „o serie de instanțe de judecată” au sesizat deja Curtea Constituțională privind compunerea completurilor de trei judecători, la cererea părților aflate în proces.