„Cine crede că un minister se poate reforma în trei luni e clar că greșește”. Planul șefului de la Interne pentru DIPI

Săptămâna viitoare va fi elaborat efectiv noul cadru de funcționare al DIPI, urmând ca imediat după să fie făcute publice elementele „acestei reforme”, a declarat ministrul Dragoș Tudorache, într-un interviu acordat Mediafax, precizând că a avut discuții inclusiv cu parchetele și cu SRI.

„Este foarte adevărat că am promis această reformă în două săptămâni, a durat mai mult față de cât am estimat ințial faza de analiză. Am vrut să fac această analiză într-un mod serios, am vrut să am discuții cu toate instituțiile care sunt fie beneficiare ale activității Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), sau ar trebui să fie, și instituțiile cu care DIPI interacționează în atribuțiile lor. Am avut discuții cu toate componentele Ministerului de Interne, am avut discuții cu parchetele, cu SRI. Am finalizat partea de documentare și planul este ca săptămâna viitoare să elaborăm efectiv noul cadru de funcționare, să realizăm și organigramele, regulamentul de funcționare, în așa fel încât atunci când vom ieși cu actul normativ să avem și zona de reglementare secundară foarte bine articulată. Activitățile unei astfel de structuri în cadrul Ministerului de Interne, chiar și în forma reorganizată, sunt esențiale pentru acțiunile ministerului, nu ne putem permite sincope în activitate. E foarte important ca la momentul în care acel T0 în noua structura intervine să avem deja toate regulile foarte bine scrise pentru a ne putea asigura că există continuitate în operațiunile care se află î derulare. Săptămâna viitoare vom finaliza redactarea tuturor acestor documente, și primare și secundare, urmând ca fie la sfârșitul săptămânii viitoare fie începutul săptămânii următoare să pot ieși public și să încep să explic elementele principale ale acestei reforme. Vom ieși chiar și cu elementele normative, vom ieși în transperență publică o perioadă scurtă dar importantă pentru consultare publică. Apoi urmează, cu premierul și cu restul colegilor din Guvern, să hotărâm și modalitatea de adoptare a cadrului”, a spus Tudorache.

De asemenea, șeful Internelor susține că printre măsurile identificate pentru buna desfășurare a alegerilor parlamentare se află propunerea ca procesul de numărare a voturilor să fie poată fi înregistrat video, urmând să aibă loc consultări cu reprezentanții Biroului Electoral Central și ai Autorității Electorale Permanente.

Redăm mai jos interviul integral cu ministrul Afacerilor Interne:

Reporter: De ce ați acceptat funcția de ministru pentru o perioadă determinată? Ce veți face după ce se termină mandatul?

Dragoș Tudorache: Perioada e determinată de faptul că mandatul acestui Guvern este determinat. De ce am acceptat? Pentru că mi-a cerut-o premierul și cam atât. Premierul a considerat că e important ca la acest minister să vină cineva din afara sistemului, chiar entru o perioadă atât de scurtă, întrucât exista din punctul Guvernului de vedere, lucru confirmat și în discuțiile cu domnul președinte, există această prioritate clară de a reorganiza, de a reașeza structura DIPI. Fusese în centrul unor dosare penale și atunci nevoia de a veni cu cineva din afară era foarte limpede pentru premier. M-a solicitat să preiau acest post, am făcut acest lucru.

Cum ați găsit lucrurile la minister?

În mare parte, în ordine. Este un minister care funcționează și este foarte bine organizat. Asta e o observație pe care nu o fac doar din cele trei săptămâni pe care le-am petrecut aici, e o observație pe care am avut-o și din postura de șef al Cancelariei, pe unde vedeam activitatea tuturor ministerelor. Este un minister care prin natura lui și prin felul în care este organizat livrează întotdeauna la timp și livrează bine. Eu însă, ca și manager, ca și om, pornesc întotdeauna la drum acordând încredere colaboratorilor cu care lucrez, iar dincolo de această încredere pe care o investesc aștept rezultate. La acest moment suntem la perioada în care am acordat această încredere. Interacțiunea cu structura de comandă, cu oamenii pe care am reușit să îi cunosc în aceste trei săptămâni, dincolo de structura de comandă, interacțiunea este foarte bună. Aștept și rezultatele pe fiecare domeniu în parte, pe prioritățile anunțate dar și pe funcționalitatea de zi cu zi a ministerului. E un minister care ține foarte multe lucruri în mână și dincolo de priorități e și o gestiune de zi cu zi pe care trebuie să o asigurăm. Deci, până la acest moment, sunt mulțumit de activitatea ministerului.

În aceste săptămâni ați discutat, v-ați consultat cu șefii de arme? Ați primit propuneri de schimbări?

Da. Vă spun cu toată sinceritatea că am fost plăcut surprins de modul de interacțiune cu toate armele cu care am discutat, cu structura de comandă, cu oamenii din eșaloanele 2 și 3. Am găsit absolut peste tot o dorință de a veni cu idei noi în încercarea de reorganizare pe care o facem, nu doar legată de DIPI ci și foarte multe idei noi de schimbare pe alte paliere, începând de la proiecte resurse umane, alocarea fondurilor și toate problemele de zi cu zi pe care le-am tratat împreună cu ei. Deci, am găsit cretivitate și idei noi. Voi încerca să canalizez aceste idei noi către rezultate. Timpul e scurt dar sunt chestiuni punctuale unde cred eu că se pot vedea rezultate.

Rechizitoriile DNA, cererile de urmărire penală, demisiile din ultimii ani, tind să indice că nu avem un minister de interne reformat. Ați demarat o reforma? Ce puteți face în doar câteva luni de mandat? Care au fost factorii care au impiedicat reformarea ministerului?

E bine de plecat în această discuție de la o realitate și anume faptul că este un minister care are 130.000 de oameni. Deci, cine crede că un minister cu 130.000 de oameni se poate reforma într-un timp scurt, cum ar fi trei luni, e clar că greșește. Nu mi-am pus ca obiectiv reformarea ministerului ca atare. Ceea ce eu vreau să fac sunt două lucruri care la rândul lor pot genera anumite consecințe, anumite procese care pot continua și dincolo de plecarea mea. Este vestita reorganizare a DIPI, care cred eu că va genera în sistem un suflu nou pentru că ceea ce eu încerc să fac este să întorc această structură, care până acum a fost foarte opacă în felul în care funcționa, în primul rând către sistem și pentru a servi beneficii și obiective care să fie percepute și de către oamenii din sistem ca venind în sprijinul lor, față de realitatea de până acum când toate armele percepeau DIPI ca pe o structură care nu lucra împreună cu ei sau pentru ei. În al doilea rând, ceea ce eu vreau să fac în acest interval scurt este o analiză foarte profundă pe politica de resurse umane a ministerului pentru că ne confruntăm cu o situație dificilă. Plecarea masivă din sistem în urma legii pensiilor speciale. Pleacă foarte mulți oameni cu experiență. Plecarea lor lasă în mod evident un gol, un gol pe care chiar dacă îl acoperim prn recrutări masive din sursă internă, din sursă externă, tot e nevoie de o politică de resurse umane foarte bine așezată, care să țină cont de ceea ce vine din școlile de subofițeri, din Academia de Poliție, deci, intrările naturale în sistem din instituțiile de învățământ ale ministerului, dar care să introducă și un element de gestiune a mobilității pe diversele arme, lucruri care până acum se întâmplă cumva ad hoc și nu în mod organizat. Sunt arme specifice în care vârsta are un rol important, nu te poți aștepta ca un pompier după o anumită vârstă să se mai poată urca pe scară la fel cum un jandarm după o anumită vârstă să mai poată ieși în stradă. Atunci trebuie gândită o politică de mobilitate în interiorul sistemului, dintre arme, care să permită valorificarea experienței dintr-o armă în alta și să permită și o gestiune de resurse umane în mod dinamic. Este un lucru pe care cred că îl pot face chiar și în aceste trei luni, de a lăsa o politică scrisă care să poată fi implementată. Pentru aceasta mă voi baza pe interacțiune între colegii pe resurse umane care lucrează aici în minister și sindicate, pe care le-am invitat să participe în mod activ în grupul de lucru pe care îl organizăm acum.Cred eu că prin combinația acestor schimbări sistemice și decizii punctuale luate zi de zi, combinația lor să dea o nouă direcție ministerului chiar și într-un interval atât de scurt.

Spuneați că se vor gândi, la nivelul instituției, alte măsuri care să asigure integritatea procesului electoral. Au fost conturate deja? Va fi ceva nou față de măsurile de la alegerile trecute?

Da, sunt câteva lucruri noi față de alegerile trecute, dincolo de sistemul informatic pentru evitarea votului multiplu pe care îl vom folosi din nou. Pe mine mă interesează foarte mult să elimin orice urmă de suspiciune în faza de după închiderea secțiilor de vot. Nu vreau să fac niciun proces de intenție nimănui, nu vreau să judec trecutul, dar la fiecare proces electoral au existat suspiciuni, acuzații legate tocmai de aceea perioadă, de ceea ce se întâmpla în secțiile de vot după ora 21.00. Mie mi se pare că societatea românească are nevoie de un proces electoral sănătos, democrația românească are nevoie de un proces electoral care să nu fie atacabil, să nu poată fi suspectat de nicio neregulă. Și atunci interesul meu, atenția mea se va concentra pe găsirea unor măsuri care să însănătoșească cât mai mult aceea zonă, să dea cât mai multă transparență și să poată audita, dacă Autoritatea Electorală va fi sesizată, aceea zonă, aceea perioadă. Cum? În primul rând securizând ștampilele de vot. La acest moment legea prevede că ștampilele sunt puse și sigilate într-un plic imediat după închiderea urnelor, dar practic e o măsură care nu poate fi verificată. Prima măsură la care lucrăm acum este de a găsi modalitatea prin care putem să și verificăm că la ora 21.05 nu mai există nicio ștampilă care să fie sigilată, predată pe bază de proces verbal unui element neutru. În al doilea rând, eu aș merge până la a găsi modalități de înregistrare video a procesului de numărare a voturilor, într-un mod complet neutru, astfel încât dacă există sesizări pe nereguli Autoritatea Electorală Permanentă sau orice autoritate abilitată să verifice să poată verifica ce s-a întâmplat în secția de vot. Ar fi și păcat pentru că s-au făcut investiții mari în tehnică informatică prezentă în fiecare secție de vot, ea poate fi fără niciun cost suplimentar folosită în acest cadru. Sunt importante discuțiile pe care le voi avea în perioada următoare cu AEP și cu Biroul Electoral Central pentru a găsi și cadrul reglementat prin care acest lucru să se poată întampla. Sper să găsesc încrederea necesară acolo pentru a putea să aplicăm aceste măsuri.

Ce măsuri ați identificat în cazul reorganizării DIPI? Spuneati ca in doua saptamani veti prezenta un plan de reorganizare a departamentului? Care este acela, ce veți schimba? Cum vor fi diferențiate competentele DIPI de al SRI? Unde se intersectau, în privința competentelor, cele două servicii?

Aici, la acest moment, nu vă pot da mai multe detalii decât ceea ce am declarat deja public acum două săptămâni. Este foarte adevărat că am promis această reformă în două săptămâni, a durat mai mult față de cât am estimat ințial faza de analiză. Am vrut să fac această analiză într-un mod serios, am vrut să am discuții cu toate instituțiile care sunt fie beneficiare ale activității Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), sau ar trebui să fie, și instituțiile cu care DIPI interacționează în atribuțiile lor. Am avut discuții cu toate componentele Ministerului de Interne, am avut discuții cu parchetele, cu SRI. Am finalizat partea de documentare și planul este ca săptămâna viitoare să elaborăm efectiv noul cadru de funcționare, să realizăm și organigramele, regulamentul de funcționare, în așa fel încât atunci când vom ieși cu actul normativ să avem și zona de reglementare secundară foarte bine articulată. Activitățile unei astfel de structuri în cadrul Ministerului de Interne, chiar și în forma reorganizată, sunt esențiale pentru acțiunile ministerului, nu ne putem permite sincope în activitate. E foarte important ca la momentul în care acel T0 în noua structura intervine să avem deja toate regulile foarte bine scrise pentru a ne putea asigura că există continuitate în operațiunile care se află î derulare. Săptămâna viitoare vom finaliza redactarea tuturor acestor documente, și primare și secundare, urmând ca fie la sfârșitul săptămânii viitoare fie începutul săptămânii următoare să pot ieși public și să încep să explic elementele principale ale acestei reforme. Vom ieși chiar și cu elementele normative, vom ieși în transperență publică o perioadă scurtă dar importantă pentru consultare publică. Apoi urmează, cu premierul și cu restul colegilor din Guvern, să hotărâm și modalitatea de adoptare a cadrului.

Ați avut discuții cu cei din conducerea DIICOT, Parchetul General cu privirea la solicitările de alocare a polițiștilor? Care este poziția dumneavoastră în această chestiune? Știm că odată cu OUG de după decizia CCR privind realizarea supravegherii tehnice au fost alocați câte 40 de politisti celor trei structuri de parchet? Au ajuns efectiv aceștia la parchete?

Acele grupuri de câte 40 de ofițeri prinși în Ordonanța 6 din primăvară au fost alocați deja la nivel de DNA, nu au fost alocați la nivel de DIICOT și Parchet General, dar asta pentru că, spre deosebire de DNA care avea structura și modalitățile de declanșare foarte bine conturate, celelalte două structuri încă nu aveau aceste organigrame, aceste structuri create. Noi, la nivel de Minister de Interne, ne-am exprimat disponibilitatea încă din luna mai de a proceda la aceste delegări și am solicitat celor două structuri de parchet să ne propună în mod concret modul de structurare a celor 40 de cadre, câți subofițeri, câți ofițeri, câți agenți, pentru a ști exact profilul celor care urmează să fie detașați. Până la acest moment, nu ne-au sosit aceste organigrame de la cele două structuri, dar dimineață am avut o întâlnire cu procurorul general al României și cu șeful structurii DIICOT și am înțeles că acum sunt pregătire, că vor fi trimise Ministerului de Interne cât mai repede. Apoi sigur că vom răspunde imediat și vom detașa cele două grupe de câte 40 de polițiști la cele două structuri. Acesta este un aspect. Al doilea este dacă dincolo de această alocare de 40 de resurse e bine sau cum e mai bine să așezăm colaborarea dintre Poliția Română și structurile de parchet. Aici părerea mea este că între o soluție permanentizată, instituționalizată de alocare a unor structuri de poliție judiciare și o a doua opțiune de a merge pe o modalitate de colaborare mult mai flexibilă, spun cu toată deschiderea, am deja o opțiune către al doilea scenariu. Pentru că prioritățile de politică penală sunt în continuă evoluție. E posibil ca într-un an să am o prioritate de politică pe zona de evaziune fiscală, motiv pentru care în aceea perioadă parchetul să simtă nevoia unei alocări suplimentare pe zona de combatere a evaziunii fiscale. Asta nu înseamnă că trebuie să ne grăbim și să creăm o poliție judiciară fiscală dedicată, specializată, care să fie alipită Parchetului General. Pentru că e posibil ca în doi ani de zile, tocmai pentru că dovedesc că sunt eficient în combaterea acelui fenoment, e posibil ca în acel moment să nu mai avem nevoie de acel număr de resurse pentru acel fenomen și e posibil ca prioritatea să-mi apară în altă zonă. E posibil chiar ca în același timp să constat că e în creștere fenomenul de trafic de droguri și atunci să fie necesar să aloc resurse specializate în aceea zonă. Eu cred că este foarte important, mai ales în condițiile în care ne confruntăm în continuare cu o lipsă de resurse la nivelul Poliției Române, să nu fixăm, să nu instituționalizăm o alocare rigidă pe o structură de parchet sau pe alta, ci să încercăm să folosim în mod dinamic resursa poliției, alocând în funcție de priorități. Cantonarea în niște poziții rigide nu ajută. Ceea ce este important pentru parchet, și eu înțeleg, legătura strânsă pe relațiile de muncă între procuror și polițiști. Asta se poate realiza, fără a veni neapărat cu soluții legislative rigide, se poate realiza prin protocoale de colaborare. Am avut această discuție chiar dimineață la Parchetul General, concluzia a fost să avem în perioada următoare discuții pe marginea unor astfel de protocoale de colaborare. Nu vreau să anticipez răspunsul formal al colegilor din parchete, dar eu cred că atâta vreme cât ne înțelegem foarte bine interesul pe care îl avem și unii și alții, atâta vreme cât suntem de acord că interesul nostru comun este să găsim soluțiile cele mai adecvate la a lupta și combate fenomenele infracționale respective, eu sunt convins că vom găsi înțelegere.

Ați consultat documentele a căror desecretizare a fost solicitată de DNA? Care este opinia dvs, era întemeiată solicitarea DNA. Exista cadru legal?

Din punctul meu de vedere există cadru legal pentru desecretizarea documentelor. Trebuie parcurși anumiți pași în desecretizare. Există, tocmai că există un cadru legal foarte bine definit raportat la etapele care trebuie urmate. Suntem acum în lucru, ne-a venit în mod formal cererea din partea DNA pentru desecretizare. Suntem acum în lucru urmând aceste etape care trebuie parcurse și eu sper ca în cel mai scurt timp să fim în măsură să răspundem cererii DNA

Colegul dumneavoastră din cabinet, șeful Corpului de Control, a criticat în termeni duri reacțiile mai multor instituții după cutremurul din weekend, printre acestea și instituții din subordinea MAI. Sunt probleme de reacție? De informare a populației? Credeți că mai este nevoie de pregătire?

Perfecțiunea nu se poate atinge niciodată într-o astfel de activitate de pregătire la situații de criză. Răspunsul la o criză, indiferent cât de bine ar fi pregătite instituțiile cu atribuții în domeniu răspunsului la criză, întodeauna lasă cuiva, la nivel personal, ceva de dorit.Tocmai în această notă perosnală pun și reacția domnului Vali Mircea și cred eu că și în reacțiile care au urmate după acele declarații au fost evident comentarii de natură personală. În raportul prezentat la Guvern cu doar câteva zile înainte de cutremur veți vedea șirul de campanii și activitatea de informare care s-a făcut până la acest moment, dacă mă întrebați dacă e destul -niciodată nu e destul, dar tot ceea ce s-a făcut până acum, și la Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării, a arătat și arată că există o preocupare foarte serioasă pe această zonă, de a pregăti populația pentru aceste situații. În ceea ce privește răspunsul de după cutremur, având în vedere ora la care s-a petrecut, eu cred că reacția ISU a fost adecvată. Serviciul 112 s-a comportat așa cum ar fi trebuit să se comporte în astfel de situații. Elementul care cred eu că nu este suficient articulat este modalitatea în care primele informații, date care reies din analizele ISU ajung pe canalele media. Aici există un protocol cu TVR-ul și cu Radio-ul public, dar cred că va trebui să gândim niște mecanisme care să meargă dincolo de televiziunea națională, chiar dacă intrăm în zona privată. Ar fi necesar să găsim niște mecanisme de alertă și prin intermediul posturilor private de televiziune și radio.

La preluarea mandatului ați vorbit despre toleranță zero la infracțiunile în domeniul silvic și ați venit și cu un mesaj pentru angajații ministerului în acest sens. Aveți informații despre implicări în astfel de grupări? Despre lucrători implicați în astfel de dosare?

Da, prioritatea pe zona criminalității forestier/silvic nu este doar a mea, este o prioritate a Guvernului. Cred că primele rezultate, îngrijorătoare din punctul meu de vedere dacă ne uităm la volumul de masă care a fost confiscat și la valorile confiscate, ne arată că ne confruntăm cu un fenoment serios în multe județele din țară, care trebuie combătut cu măsuri foarte bine articulate. Am hotărât cu colegii de la Ministerul Mediului și de la ANAF să continuăm practic genul de acțiuni comune pe care le-am făcut începând de la sfârșitul lunii august și până la sfârșitul lui septembrie, să le continuăm și dincolo de data finală a primei operațiuni. Am decis să continuăm și pentru luna octombrie, în aceeași formă. Dacă vom considera util, vom extinde acest model de intervenție și dincolo de luna octombrie. Interesul este să descurajăm, pe absolut toate palierele, furtul din păduri. Dacă ajungem la zona de vulnerabilități în ceea ce privește cadrele ministerului, eu vreau să mă asigur că nu există astfel de complicități. Nu vreau să fac procese de intenție nimănui, dar eu existat suficient de multe suspiciuni că aceste lanțuri de criminalitate în domeniul forestier nu puteau să funcționeze fără complicitatea unor cadre din structurile MAI. Instrucțiunile mele cartre cei care conduc aceste operațiuni, în cadrul Poliției Române, sunt foarte limpezi- de a identifica toate elementele de pe acest traseu infracțional. Dacă vor fi descoperiți și lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne, acolo toleranța va fi zero.

În ce stadiu sunt discuțiile cu partenerii sârbi pentru patrule comune la frontieră? Care sunt concluziile întâlnirii cu omologul dumneavoastră sârb la Viena?

Noi am decis această formă de combatere a migrației ilegale pe aceea frontieră, încă de acum câteva săptămâni.Tocmai de aceea am vrut să am această întâlnire cu omologul sârb. Am avut o discuție pe care eu o consider foarte bună și încurajatoare. Serbia ca țară, Ministerul de Interne sârb se confruntă cu o situație greu de gestionat pentru ei, resursele lor financiare nu se compară cu cele pe care le compară România, asta în primul rând. În al doilea rând, ei trebuie să răspundă pe mai multe segmente de frontieră. De aceea pentru ei alocare de resurse pe tot segmentul de frontieră, atât cel cu Bulgaria și România, devine o chestiune extrem de dificială. Omologul sârb a înțeles foarte bine preocuparea noastră și am hotărât să mai avem întrevedere cțt de curând posibil, undeva chiar în apropierea frontierei. Până la aceea întâlnire mi-a promis că va identifica resursele care să fie alocate acestor patrule comune, în principiu a înțeles nevoie și a fost de acord cu acest model de lucru. Din partea noastră, noi suntem pregătiți atât din perspectiva resurselor umane cât și a resurselor tehnice. Ne-am arătat disponibilitatea de a ajuta într-o forumlă bilaterală sau chiar cu susținerea financiară a Uniunii Europene, cu resurse adiționale. Noi avem un interesa ca aceste trasee de migrație ilegală să fie interceptate, să fie stopate cât mai devreme, cât mai mult în amonte de frontierele României, de aceea politica noastră a fost de a susține toate operațiunile Frontex în tot spațiul balcanic.

În ultimele săptămâni au fost tot mai multe situații de migranți prinși la punctele de intrare în România. Care este explicația pentru faptul că numărul acestor cazuri a crescut?

S-au schimbat mai multe aspecte în fenomenul migraționist din ultimul an. În primul rând, s-au închis anumite frontiere de-a lungul rutei balcanice așa cum ea se configurase anul trecut și au rămas grupuri, buzunare dacă vreți, în diverse etape ale acelor rute, pe diverse etape ale traseului lor. Sunt astfel de grupuri rămase în Bulgaria, Serbia, grupuri foarte multe rămase încă în Grecia., grupuri care își caută acum noi modalități de a ajunge acolo unde intenționează să ajungă și anume înspre centrul sau vestul Europei. Așa cred eu că se explică și creșterea frecvenței cu care astfel de grupuri mici încearcă trecerea frontierelor noastre. Nu neapărat pentru că vor să rămână sau că au România ca destinație ci încearcă, practic, să devieze de la rutele clasice care au fost închise într-o parte sau alta . Până acum modalitățile practice prin care poliția noastră de frontieră în cooperare cu DIICOT, cu alte structuri ale parchetului și ale Poliției Române au combătut aceste fenomene eu le consider a fi fost foarte eficace. Practic, nu a fost niciun grup care să scape neinterceptat, ceea ce arată că avem instrumente foarte bine puse la punct pe frontieră, care ne permit să monitorizăm, să vedem, la propriu, aceste grupuri în zona noastră de frontieră și să putem să alocăm resursele proactiv astfel încât să le interceptăm. Atenția noastră se focalizează foarte mult și pe cei care facilitează aceste grupuri de imigranți pentru că, de fapt, acolo găsim elementul infracțional preponderent și acolo vrem să acționăm cu toată fermitatea tocmai pentru a descuraja astfel de structuri criminale, pentru că despre asta discutăm de fapt, e o formă de crimă organizată care folosește vunerabilitățile acestor imigranți pentru a își obține profituri foarte serioase. Și în zona aceasta va trebui să lucrăm foarte serios tocmai pentru a combate a contracara și a pedepsi atunci când îi prindem astfel de elemente ale criminalittății organizate.

O explicație pentru cozile ce se formează la punctele de intrare în țară ar putea fi faptul că sunt verificate mai amănunțit cărțile de identitate și pașapoartele? Sunt scanate?Sau care este procedura cu acel aparat în care sunt introduse?

Este o procedură care urmează valului de atentate și vulnerabilități care au apărut pe zona securitară la nivelul uniunii europene. Este bine știut faptul că răspunsul hotărât, decis, la nivelul UE ca urmare a atacurilor teroriste din Belgia, din Franța, din Germania, a fost o întărire a coordonării, a colaborării intre statele membre pe zona de schimb de date și o întărire a controlului la frontierele externe. Această întărire a controlului la frontierele externe înseamnă o verificare sistenmatică a tuturor pasagerilor și asta este de fapt ce se întâmplă și determină și cozile. Ceea ce este cumva specific punctelor noastre de
frontieră și aici mă refer mai ales la aeroporturi pentru că acolo apar, la acest moment, zonele de bolcaj cele mai mari, e faptul că ne confruntăm în acest an (privind economic, e un fenomen pozitiv) cu o creștere foarte mare a fluxului de călători. O creștere foarte mare a fluxului de călători combinat cu un control sistematic al pașapoartelor la intrare duce în mod direct la aglomerație ceea ce ne-a făcut pe noi și pe administratorii aeroporturilor, în special ai aeroportului Otopeni, să suplimentăm numărul de ghișee la care se face controlul, numărul de operatori din partea poliției de frontieră. A fost nevoie de timp pentru a identifica soluțiile fizice cele mai adecvate, știut fiind că aeroportul Otopeni este un aeroport mic pentru numărul de zboruri pe care le operează acum și că există limitări fizice în designul coridoarelor și a fluxurilor în acel aeroport care nu permit foarte multă flexibilitate și creativitate în organizarea acelor fluxuri. Asta face ca nici o analiză de risc pe diverse zboruri să nu fie foarte eficientă. Este ceea ce alte aeroporturi mari practică, astfel de analize de risc astfel încât zborurile pe anumite destinații să fie controlate sistematic pentru că acolo conform analizelor de risc, acolo există riscuri de luptători străini care vin din Siria sau alte astfel de fenomene și un control mai relaxat pe anumite destinații și anumite zboruri care vin din zone considerate cu risc scăzut. Din păcate, într-un aeroport ca cel de la noi e mai dificil organizat astfel de fluxuri pentru că, din nou, designul aerportului, al terminalului, practic avem un singur terminal internațional, și atunci apar la ghișeu în același timp călători de la mai multe zboruri. Documentele nu sunt scanate sunt verificate.

Până la acest moment, ați avut situații cu prefecți care și-au exprimat opțiunea de a se înscrie pe listele pentru parlamentare?

Da, chiar săptămâna aceasta am eliberat prefectul de la Vaslui din funcție tocmai pentru că își exprimase o intenție politică pentru această toamnă. Este mesajul pe care l-am dat prefecților de la bun început. Nu am nimic cu cei care vor să se înscrie în cursa politică, e dreptul lor, dar le-am spus foarte clar că aștept să facă acest lucru transparent și că nu voi avea absolut niciun fel de rezervă în a elibera din funcție prefecți care nu înțeleg să-și asume simpatia politică în mod transparent ci preferă să rămână în funcție dar să favorizeze un partid sau altul. De aceea, voi fi foarte atent la modul în care prefecți își îndeplinesc îndatoririle în următoarele luni, înainte de alegeri și nu voi ezita nicio clipă dacă voi vedea astfel de derapaje, mai ales pe măsură ce se apropie campania electorală.

Potrivit declarației de avere, aveți două credite la o bancă din Belgia de aproape 850.000 de euro. Ratele pentru acestea depășesc salariul dumneavoastră? Vă face asta vulnerabil?

Nu, ele sunt suspendate. Asta explică. Am văzut foarte multă grijă și atenție pentru situația mea financiară, le mulțumesc celor care se îngrijorează. Nu aș fi putut să vin, să răspund apelului premierului Cioloș dacă nu mi-aș fi rezolvat această problemă, este de fapt și condiția pe care am pus-o atunci când mi-a solicitat prezența în Guvern. Am o clauză în ambele contracte de credit care permite suspendarea timp de un an a ratelor, deci timp de un an nu plătesc aceste rate, altfel nu aș fi putut să stau aici.

Cum vă explicați reacția domnului Călin Popescu Tăriceanu după propunerea ca dumneavoastră să fiți noul șef de la Interne? Ați văzut acea declarație ca pe un atac? Ați discutat de atunci cu domnia sa?

Nu am discutat nici înainte nici după. Nu am avut nicio discuție bilaterală cu domnul Tăriceanu. Am văzut foarte multe specualții în presă apropo de simpatii politice pe care le-aș avea, pot să vă spun că de zece luni de zile, de nouă luni de când sunt venit în țară, nu am avut nicio discuție bilaterală cu niciun om politic. Pur și simplu pentru că nu mă cunosc. Nici eu nu îi cunosc, deci într-un fel nu pot să-l judec pe domnul Tăriceanu pentru că întradevăr nu mă cunoaște, nici eu nu îi cunosc. Vă spun sincer, nici nu am vreun interes să îi cunosc pentru că nu am niciun interes să fac politică -nici acum, nici după mandat.

Angajările din sursă externă în ce stadiu sunt?

Unele deja s-au lansat, altele sunt în curs de publicare. Pentru anumite tipuri de posturi, unde nu există justificarea unei specializări anume, am deschis aceste posturi în primul rând către angajările interne. Toate cele peste 5.000 de posturi vor fi toate, în valuri, lansat în următoarele săptămâni. Au fost deja în mare parte.

S-a vorbit despre angajări din sursă externă pe funcții de conducere?

A existat această suspiciune din partea anumitor sindicate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Am discutat aceste cazuri chiar cu sindicatele. S-au convins că nu era așa. Pentru asta spun că am decis ca acele posturi să fie cu precădere ocupate din resursă internă.

Ați urmărit subiectul transportul pacienților în străinătate cu ambulanțe ale serviciilor publice? Ați avut discuții cu domnul Raed Arafat? Se pune în vedere suspendarea acestor transporturi?

Am văzut acest subiect dezvoltat în spațiul public și am cerut deja de la domnul Raed Arafat și de la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) un raport detaliat pe acest mecanism prin care se desfășoară aceste transporturi medicale asistate către străinătate. Ceea ce am primit deja ca informație și este foarte relevant iî toată această discuție este că vorbim de fapt de 25 de cazuri în 7 ani. Asta mi s-a spus la acest moment. 25 de cazuri medicale asistate în străinătate unde au fost folosite ambulanțe publice. Dar aștept, cum spuneam, acel raport detaliat tocmai pentru a înțelege și eu foarte bine care sunt procedurile și mecanismele prin care aceste transporturi sunt decise. Ca o primă asigurare care mi-a fost dată este ca în toate aceste cazuri a fost vorba de cazuri dictate de nevoi medicale și atât. Și că ele s-au desfășurat corect, cu proceduri legale respectate. Dar am cerut această analiză tocmai pentru a vedea și exact care este situația lor. Dar cred că este important, pentru a înțelege mai bine, că nu este vorba de vreun fenomen. Discutam de 25 de cazuri în 7 ani.