Condamnare record a unui judecător: Mircea Moldovan a primit 22 de ani de închisoare

Instanța Curții de Apel București a decis, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupție de care l-au acuzat procurorii și l-au condamnat la patru ani și patru luni de închisoare cu executare și trei ani interdicția unor drepturi, printre care și dreptul de a fi director și administrator al unei societăți sau de a coordona societăți comerciale, în țară sau în străinătate.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul București, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenții în cauze de insolvență. Judecătorii Curții de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ șase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanța a decis ca Moldovan să fie condamnat la șase ani și zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani și două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu, mesaj în noapte, după ridicarea controlului judiciar: „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu”

00:23

ACTUALITATE Magiunul poate dispărea din Marea Britanie. Cu ce va fi înlocuită marmelada în Regat din cauza Brexit

00:17

În 24 iunie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Sorin Viziru, de la Tribunalul București, și pe omul de afaceri Iosif Armaș, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență.

Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu și Elena Rovența, pentru ca aceștia să dispună soluții favorabile în două dosare de insolvență.

Procurorii i-au trimis în judecată și pe practicienii în insolvență Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) și Emanoil Postelnicu și Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistrații ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, pentru a decide privind modalitățile de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a atribui preferențial dosare de insolvență sau pentru a-și exercita influența pe lângă judecători de la diverse instanțe din București și din țară, folosind informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.