Congresul PSD. Sorin Grindeanu a fost ales PREȘEDINTELE Partidului Social Democrat cu 2.787 de voturi și 15 împotrivă
Congresul PSD, în cadrul căruia a fost aleasă o nouă conducere, a avut loc vineri la Romexpo. Singurul candidat la preşedinţia formaţiunii a fost Sorin Grindeanu.
După Revoluție, partidul a suferit modificări în privința numelui, a siglei, a statutului și au fost aleși nu mai puțin de opt președinți, unii dintre ei având dublu mandat. Sorin Grindeanu ar urma să fie al nouălea șef de partid.
Aproximativ 3.000 de delegați vor alege, vineri, în timpul congresului, echipa de conducere a PSD. Lista lui Sorin Grindeanu cuprinde 27 de membri, cu prim-vicepreședinți și vicepreședinți pe domenii-cheie, precum administrație, educație, economie, mediu, justiție și dezvoltare regională.
Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu la președinția PSD, în cadrul congresului extraordinar de vineri, poartă numele „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”.
„În fiecare epocă, un partid care a scris istoria trebuie să țină cont de experiența acumulată și să treacă la o nouă etapă. PSD a fost, în ultimele trei decenii, arhitectul stabilității românești. A fost chemat să redreseze țara și să gestioneze crizele, a apărat instituțiile, a dezvoltat economia, a oferit coerență și siguranță.
Un partid nu trăiește doar din amintirea reușitelor, ci din puterea de a-și identifica noi obiective, adaptate prezentului, dar și orientate spre viitor. România a evoluat constant, în ultimii 35 de ani, iar PSD a ținut pasul cu această evoluție. România este acum mai conectată, mai educată, dar și mai polarizată. Românii pun acum accent mai mult pe respect, demnitate, stabilitate, vor o direcție clară și rezultate concrete.
Această moțiune este un exercițiu de luciditate colectivă. Ea pornește din conștiința că un partid de centru-stânga modern trebuie să țină mereu pasul inclusiv cu generațiile noi pe care le reprezintă, într-un context moral, intelectual și european mereu în schimbare”, se arată în documentul PSD.
Echipa lui Grindeanu este alcătuită din cinci prim-vicepreşedinţi – Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuţ Pucheanu, Corneliu Ştefan – şi 20 de vicepreşedinţi. Pentru funcţia de secretar general l-a propus pe Claudiu Manda.
„Mâine începem un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România. Un capitol bazat pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români şi economia românească. Congresul PSD este despre recunoaşterea propriului drum şi despre aşteptările pe care fiecare membru al PSD le are de la conducerea celei mai mari forțe politice de centru-stânga din România. Și, mai ales, despre ce aşteptă românii de la noi să livrăm în continuare: seriozitate, stabilitate și viziune, în orice context!”, a transmis președintele interimar Sorin Grindeanu, joi dimineață, într-o postare pe Facebook.
PSD șterge cuvântul progresist
Grindeanu, singurul candidat la şefia formaţiunii, la congresul de vineri, a propus o modificare la Statutul PSD. Modificarea statutului „clarifică identitatea şi direcţia doctrinară” a partidului a susținut actualul președinte interimar.
„Este vorba de renunţarea la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, naţional şi echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea şi respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiţionale şi culturale ale poporului român.Noua formulare a statutului reflectă, fără nicio urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este şi a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor şi al responsabilităţii sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european şi angajat ferm în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea naţională”, a declarat Sorin Grindeanu.
Din 1990 şi până astăzi
Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001, prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR-ului, acesta din urmă fiind, la rândul său, urmaşul FDSN. Denumirea de Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) a fost adoptată la Conferinţa din 9-10 iulie 1993. Partidul s-a constituit, în cadrul Convenţiei Naţionale din 28-29 iunie 1992, sub denumirea de Frontul Democraţiei Sociale din România (FDSN) şi a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare.
La prima Conferinţă Naţională a FSN, din 7-8 aprilie 1990, Ion Iliescu a fost ales preşedinte al partidului, fiind desemnat în acelaşi timp candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 20 mai 1990. În cadrul aceleiaşi Conferinţe s-a fixat strategia electorală şi au fost elaborate documentele programatice ale partidului.
Primele alegeri libere de dupa 1989, organizate de FSN. În imagine, Ion Iliescu candidat la presedinție, din partea FSN, Frontul Salvării Nationale(C), si Dumitru Iliescu, comandantul Serviciului de Protectie și Pază (S)
Oliviu Gherman, președinte
FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferinţa Naţională la 27-28 iunie 1992, fiind adoptate statutul şi programul noului partid. De asemenea, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidenţiale din 1992, iar Oliviu Gherman a fost ales preşedinte al partidului.
Oliviu Gherman, reales în funcție
Conferinţa Naţională a FDSN din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Republican (PR), Partidul Cooperatist (PC) şi Partidul Socialist Democratic din România (PSDR). Preşedintele al partidului a fost reales Oliviu Gherman, iar preşedinte executiv, Adrian Năstase.
Conferinţa Naţională a PDSR din 24-25 noiembrie 1995 l-a reales pe Oliviu Gherman în funcţia de preşedinte şi pe Adrian Năstase în cea de preşedinte executiv. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale din noiembrie 1995 a fost adoptată şi platforma-program a PDSR.
Conferinţa Naţională a PDSR din 26-27 iulie 1996 a avut ca scop analiza eşecului partidului la alegerile locale din iunie 1996, pregătirea alegerilor generale, desemnarea candidatului PDSR la funcţia de preşedinte, dar şi unele modificări ale statului PDSR.
Iliescu, din nou președinte
În cadrul Conferinţei Naţionale Extraordinare din 17 ianuarie 1997, a fost adoptat un nou program, iar Ion Iliescu a reluat funcţia de preşedinte al partidului, deţinută în perioada iunie 1992-ianuarie 1997 de Oliviu Gherman. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Adrian Năstase. De asemenea, au fost analizate cauzele eşecului la alegerile parlamentare din noiembrie 1996, când PDSR a obţinut numai 21,52% din voturile valabil exprimate la Camera Deputaţilor şi 23,08% la Senat (91 deputaţi şi 41 senatori), rezultat care a clasat partidul pe locul al doilea, după CDR.
La Conferinţa Naţională a PDSR, din 20-21 iunie 1997, s-a adoptat un nou program, s-a modificat Statutul şi s-a reales conducerea: Ion Iliescu, preşedinte, Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte.
Strategia electorală pentru anul 2000 a fost stabilită cu prilejul Conferinţei Naţionale a PDSR din 9 octombrie 1999, când a fost lansat şi documentul „Raport politic pentru scoaterea României din criză”.
În cadrul Conferinţei, Ion Iliescu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului, iar Adrian Năstase în funcţia de prim-vicepreşedinte. De asemenea, a fost adoptat Statutul partidului, care stabilea ca structuri centrale de conducere Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Preşedintele partidului, Comitetul Director, Biroul Executiv Central şi Secretariatul.
Năstase, președinte al PDSR
La 19 ianuarie 2001, la Conferinţa Naţională Extraordinară, Adrian Năstase a devenit preşedinte al PDSR. În cadrul Conferinţei Naţionale din 16 iunie 2001, s-a aprobat fuziunea prin absorbţie a Partidului Social Democrat Român (PSDR) de către PDSR, sub denumirea de Partidul Social Democrat (PSD) iar Adrian Năstase a devenit preşedintele acestei formaţiuni politice.
Congresul extraordinar al PSD, desfăşurat sub deviza „Idei noi, forţe proaspete!”, la 27 august 2004, a oficializat candidatura premierului Adrian Năstase la alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an.
În vederea alegerilor generale şi prezidenţiale, la 9 septembrie 2004, la Sala Palatului din Capitală, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a alianţei electorale PSD+PUR (social-liberal), sub denumirea de Uniunea Naţională PSD+PUR.
Mircea Geoană, președinte
A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005, când Mircea Geoană a fost ales preşedinte al partidului. Contracandidaţi i-a avut pe Ion Iliescu şi pe Şerban Nicolae. În cadrul aceluiaşi Congres s-a modificat şi statutul partidului, hotărându-se înfiinţarea unui Consiliu Naţional şi a unui Comitet Executiv Naţional.
Mircea Geoană, reales
Presedintele PSD, Mircea Geoana, ține un discurs în timpul Consiliului National PSD, joi, 14 mai, 2009, în București. Social-democrații au arătat la Consiliul National extins al partidului, care a confirmat propunerea ca Mircea Geoană să candideze la prezidențiale, că au învățat să se concentreze asupra esentialului, părăsind în masă pavilionul Romexpo după discursul prezidențiabilului.
Următorul Congres al PSD s-a desfăşurat la 10 decembrie 2006, Mircea Geoană fiind reales la conducerea partidului.
Fuziune PSD-PC
În data de 11 iulie 2008 a avut loc Consiliul Național comun al PSD şi PC (Partidul Conservator), în cadrul căruia a fost validată oferta de guvernare a celor două formaţiuni pentru perioada 2008-2012. Consiliul Naţional comun al celor două partide a avut loc în contextul în care, la 17 aprilie 2008, preşedinţii PSD şi PC, Mircea Geoană, respectiv Daniela Popa, au semnat un acord de alianţă politică prin care cele două partide îşi propuneau să susţină un candidat comun pentru funcţia de premier.
La 27 septembrie 2008 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar reunit al Alianţei PSD+PC, consacrat lansării candidaţilor celor două formaţiuni politice pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Cu acel prilej a fost desemnat candidatul alianţei pentru funcţia de prim-ministru (în cazul în care cele două partide vor forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie), s-a aprobat lista de candidaţi pentru viitoarele alegeri şi s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.
Victor Ponta, președinte
În zilele de 20 şi 21 februarie 2010 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar al PSD, în urma căruia Mircea Geoană a fost înlocuit la şefia partidului de Victor Ponta. Tot la 20 februarie 2010, Congresul a votat, în unanimitate, modificarea articolului 56 din Statutul PSD, care vizează modalitatea de alegere a celor 15 vicepreşedinţi social-democraţi individual, de către delegaţi. Liviu Dragnea a fost reales în funcţia de secretar general.
Victor Ponta sustine un discurs la Congresul extraordinar al PSD, la Romexpo, in Bucuresti, sambata, 20 februarie 2010. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO
În cadrul Congresului extraordinar al PSD, din 16 octombrie 2010, s-a adoptat programul de guvernare al PSD şi s-au adus importante modificări la Statutul partidului.
Congresul extraordinar al PSD, din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfăşurat în prezenţa a peste 2.500 de participanţi, a avut ca scop adoptarea unor rezoluţii privind participarea la alegerile locale şi parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL). Tot la 7 aprilie 2012 a avut loc, la Romexpo, şi primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formaţiuni ale alianţei (PSD, PNL şi PC) au stabilit principalele direcţii politice, în vederea alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide care formau Uniunea.
Victor Ponta, reales președinte
La Congresul extraordinar al PSD din 19-20 aprilie 2013, desfăşurat la Sala Palatului, sub genericul „120 de ani de social-democraţie în România”, Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului, iar Liviu Dragnea a fost ales în funcţia nou-înfiinţată, de preşedinte executiv. Tot în cadrul acestui Congres, Statutul PSD s-a modificat în sensul instituirii funcţiei de preşedinte executiv şi a creşterii numărului de vicepreşedinţi, la 21: 8 aleşi la nivel naţional, 8 aleşi la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare şi 5 aleşi din rândul Organizaţiei de femei a PSD.
Liviu Dragnea, președinte
La Congresul PSD de la Sala Palatului din Bucureşti, din 18 octombrie 2015, social-democraţii au validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al partidului şi au ales preşedintele executiv şi cei 14 vicepreşedinţi.
Viorica Dăncilă, aleasă președinte
La 10 martie 2018, s-a desfăşurat un nou congres al formaţiunii, premierul Viorica Dăncilă devenind preşedinte executiv al PSD (2.880 de voturi). Totodată, în cadrul Congresului, au fost validaţi vicepreşedinţii pe regiuni de dezvoltare, iar Marian Neacşu a obţinut funcţia de secretar general.
Viorica Dăncilă, realeasă
La 29 iunie 2019, a avut loc un congres extraordinar în cadrul căruia premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte al PSD (2.828 voturi), Eugen Teodorovici – preşedinte executiv (2.463 de voturi) şi Mihai Fifor – secretar general (2.366 voturi). Alături de Viorica Dăncilă, au mai concurat pentru poziţia de lider al partidului: Liviu Pleşoianu, care a obţinut 715 voturi, Şerban Nicolae (375 voturi) şi Ecaterina Andronescu (50 de voturi).
Marcel Ciolacu, președinte
Pe 23 august 2020, Marcel Ciolacu a devenit președinte cu puteri depline al PSD, după ce a condus partidul interimar timp de nouă luni. A fost ales la primul congres extraordinar, desfășurat în format video online, cu un scor zdrobitor, de 1.310 voturi, la mare distanță de singurul său contracandidat, Eugen Teodorovici, care a obținut doar 91.
Marcel Ciolacu, un nou mandat
Pe 24 august 2024, fără contracandidat, Marcel Ciolacu a fost reales preşedinte cu 2.253 de voturi pentru, 6 contra și 5 abțineri. Congresul PSD din 2024 nu a fost doar despre alegerea viitorului președinte al partidului sau desemnarea candidatului social democrat la alegerile prezidențiale, cât și despre atacuri îndreptate spre colegii din Coaliție sau către actualul și fostul președinte al României.
VĂ RECOMANDĂM ȘI: