Consiliul Legislativ a avizat o afacere de 55 de milioane de euro declarată neconstituțională de CCR

Redactor:
Biro Attila
Legea privind trecerea Registrului Comerțului la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost avizată pozitiv de Consiliul Legislativ. În analiza consiliului se arată că deși procedura a fost declarată neconsituțională de Curtea Constituțională poate fi realizată dacă șefi registrului sunt numiți de statul român.

Legea privind trecerea Registrului Comerțului la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost avizată pozitiv de Consiliul Legislativ. În analiza consiliului se arată că, deși procedura a fost declarată neconsituțională de Curtea Constituțională, ea poate fi realizată dacă șefii registrului sunt numiți de statul român. Recent, nouă directori ai camerelor de comerț din teritoriu au semnat o declarație comună în care spun că sunt împotriva trecerii Registrului Comerțului la CCIR. Potrivit unei analize realizate de cele nouă camere de comerț, prin proiectul de lege din Parlament, Registrul Comerțului va deveni „instrumentul discreționar de șantaj și manipulare al președintelui Camerei de Comerț”. Datele oficiale arată că Registrul Comerțului este o instituție oficială pentru statul român cu venituri anuale de peste 110 milioane lei.

Pe 28 martie, Consiliul Legislativ a avizat pozitiv proiectul de lege privind trecerea Registrului Comerțului la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). În avizul transmis Senatului, Consiliul Legislativ susține că nu există un impediment în mutarea activității Registrului Comerțului la CCIR, însă admite că, fiind vorba de un serviciu public, transferul nu se poate realiza oricum.

„Gestionarea serviciului public al registrului comerțului de către camerele de comerț reprezintă un aspect de oportunitate, asupra căruia Consiliul Legislativ nu este abilitat a se pronunța, deoarece ține exclusiv de voința legiutorului. Apreciem că opțiunea pentru revenirea oficiilor de registru al comerțului în sistemul camerelor de comerț și industrie nu ridică per se o chestiune de principiu insurmontabilă”, se precizează în avizul Consiliului Legislativ.

O decizie a Curții Constituționale din 2009  arată că trecerea Registrului Comerțului la CCIR este neconstituțională. Curtea Constituțională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerțului desfășoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat.

„Legea supusă controlului de constituționalitate prevede transformarea Oficiului Național al Registrului Comerțului din instituție publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociație neguvernamentală – Camera de Comerț și Industrie a României -, ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispozițiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condițiile respectării principiilor constituționale și normelor europene incidente, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparență o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franței din 14 octombrie 2004 și Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizeză în motivrea CCR.

Consiliul Legislativ menționează în aviz decizia CCR prin care transferul registrului a fost declarat neconstituțional. Consiliul dă, însă, deciziei CCR o interpretare proprie în care spune că, de fapt, transferul serviciului de înregistrarea a firmelor poate fi realizat. „Astfel, așa cum și CCR a precizat în considerentele deciziilor sale privind acestă problemă, un serviciu public, de interes general prin ipoteză și comportând exercițiul unor prerogative de autoritate publică, poate fi încredințat spre a fi prestat, organizat și administrat de către o entitate publică sau chiar de una privatp precum CCIR pe lână care să funcționeze ONRC, devenită astfel perspane juridica de drept privat cu exprimarea totusi a supravegherii și controlului ex post  de către o autoritate publică desemnată și cu participarea autorității publice la învestirea (numirea) agenților entității private (ONRC), anume registratorii comerciali, care exercită și prerogative de autoritate publică în activitățile ce configurează serviciul public al registrului comerțului”, se precizează în avizul emis de Consiliul Legislativ.

VEZI AICI AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV

În data de 21 februarie, cinci deputați (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru și Florin Iordache) și un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cereau trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției în subordinea Camerei de Comerț și Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului, parlamentarii au menționat că Registrul Comerțului funcționează acum deficitar și este rigid. „Sistemul registrului comerțului aflat în subordinea Ministerului Justiției se dovedește a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor”, se menționează în expunerea de motive.

Doi dintre parlamentarii semnatari ai inițiativei sunt și membri ai Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț: Alina Gorghiu și Florin Iordache. Cei doi apar pe lista de arbitri publicată pe pagina oficială a Camerei de Comerț.  Astfel cei doi sunt inițiatorii unei legi care afectează Camera de Comerț, instituție cu care au legături. Contactat de gândul, deputatul PSD Florin Iordache susține că între Camera de Comerț și Industrie a României și Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț nu există nicio legătură. „Sunt instituții diferite, nu au nici o legătură. Nu văd nici o problemă în asta”, a declarat Florin Iordache.

Această inițiativă este susținută de Mihail Vlasov, președintele Camerei de Comerț a României și membru PNL, sprijin demonstrat printr-o adresă semnată de acesta la începutul anului. Vlasov a cerut președinților Camerelor de Comerț din teritoriu să participe la o ședință în care urma să se adopte o declarație comună prin care se susținea trecerea ONRC la Camera de Comerț.

„Registrul Comerțului, transformat în instrumentul discreționar de șantaj și manipulare al Președintelui CCIR”

Inițiativa lui Vlasov nu este însă susținută de toate camerele de comerț din România. Nouă filiale teritoriale se opun acestei inițiative. Astfel, pe 26 martie, camerele de comerț din Vâlcea, Sibiu, Prahova, Harghita, Dolj, Buzău, Bihor, Bacău și Argeș susțineau că, dacă proiectul de lege va trece prin Parlament, atunci Mihail Vlasov va dispune discreționar de bugetul Registrului Comerțului evaluat la 60 de milioane euro.

„Semnatarele acestui mesaj se opun vehement inițiativei legislative B69/2013, depusă la Senatul României, care are ca scop subordonarea de către CCIR a Camerelor Județene și concentrarea tuturor deciziilor în mâinile președintelui CCIR. Dacă noul proiect de lege va intra în vigoare, Președintele CCIR va avea posibilitatea să desființeze Camerele Județene, conform modificărilor făcute la Art 2(3). Tot el va dispune discreționar de 90% din banii încasați de Registrul Comerțului – peste 60 de milioane de euro anual. Acest proiect de lege va duce la fraudarea statului român și la subjugarea de către CCIR a sistemului cameral”, se menționează în comunicatul semnat cele nouă camere de comerț.

O analiză realizată de specialiștii celor nouă camere de comerț arată că trecerea registrului la camerele de comerț ar însemna ca serviciul public realizat de acestă instituție ar fi în subordinea unei singure persoane, adică Mihail Vlasov. „Proiectul de lege nu readuce Registrul Comerțului în locul lui firesc, la Camerele de Comerț și Industrie Județene, așa cum prezintă inițiatorii în expunerea de motive, ci transformă ORC în instrumentul discreționar de șantaj și manipulare al Președintelui CCIR”, se arată în analiza celor nouă camere de comerț.

VEZI AICI EXPLICAȚIILE CELOR NOUĂ CAMERE DE COMERȚ

Registrul Comerțului o afacere profitabilă de 55 milioane de euro

Miza preluării Registrului Comerțului de către Camera de Comerț sunt veniturile încasate de această instituție, dar și activele Registrului. Din datele oficiale, rezultă că instituția este una profitabilă. Potrivit informațiilor transmise de Registrul Comerțului, în 2012, încasările totale au fost de 112 milioane lei, iar bugetul alocat a fost de 101 milioane lei. La  această sumă se mai adaugă și patrimoniul instituției, care, la finele anului trecut, era evaluat la peste 30 milioane lei. Astfel că, în total, trecerea registrului la camera de comerț înseamnă o afacere de peste 240 milioane lei.

În anul 2011, încasările registrului au fost de 116 milioane lei, iar bugetul alocat a fost de 97 milioane lei. Până la finalul lunii februarie, Registrul Comerțului a încasat puțin peste 22 milioane lei și a avut alocări bugetare de 16,4 milioane lei.

VEZI AICI DATELE OFICIALE ALE REGISTRULUI COMERȚULUI

Într-un răspuns remis gândul, ONRC arată că funcționarea instituției sub controlul Ministerului Justiției a fost una din condiționalitățile negociate cu Uniunea Europeană. Potrivit ONRC, activitatea instituției este de interes public, iar bunurile ei sunt proprietate publică. „Serviciul public de ținere a registrului comerțului este organizat în conformitate cu normele constituționale în domeniul și legislația Uniunii Europene drept societar. Astfel, cu privire la aquis-ul Uniunii Europene, care implică nu numai armonizarea legislației dintre dreptul UE și cel național, dar și capacitatea administrativă de a implementa măsurile adoptate, aceasta aparținând unei instituții publice prin ONRC și în calitate de instituție publică în subordinea Ministerului Justiției se transpun toate directivele în dreptul societar, dar și în materii incidente. În îndeplinirea acestor atribuții, ONRC a transpus în practică toate directivele privind societățile comerciale asumate”, precizează ONRC într-un răspuns pentru gândul.

Registrul Comerțului a mai arătat că, în 2014, va fi implementată și o Directivă Europeană pentru interconectarea cu registrele comerțului din țările UE în sensul că firmele vor primi la înregistrare un cod unic de înregistrare.

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerțului se află în subordinea unui minister, de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiției. „De altfel, având în vedere că registrul comerțului îndeplinește un serviciu public de importanță deosebită în funcționarea pieței interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerțului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerțului este organizat în subordinea unui minister și numai în două state registrul comerțului este ținut de camerele de comerț, însă acestea fie au statut de instituție publică în cadrul administrației publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se meționează în hotărârea CCR.

Cine este Mihail Vlasov

Mihail Vlasov este socrul ministrului PNL Cristian David. În 2008, Vlasov a avut și un scurt mandat de parlamentar. În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupție. 12 președinți de camere de comerț din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală, în care arată că Vlasov ar fi folosit discreționar fondurile Camerei de Comerț.

„Președintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că acești bani nu au fost cheltuiți doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuției Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuția Bugetului de Venituri și Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terți), litera l (fond la dispoziția Președintelui), în coloana intitulată „prevederi 2011″ a fost menționată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naționale, în Adunarea din data de 19 mai 2011”, se  arată în sesizare. Până în prezent, Mihail Vlasov nu a fost trimis în judecată de către DNA.

104 milioane de euro pentru FCSB. Gigi Becali a bătut toate recordurile din Liga 1
Ce a pățit Ciprian din Iași după ce a chemat o escortă cu 150 lei/ora....
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
Saraca… Salman Khan o OBLIGĂ pe Iulia Vântur să facă asta… Totul a fost dezvăluit...
Simona Halep a primit cea mai dură lecție de la Sorana Cîrstea! Motivul pentru care...
Veste mare pentru români. De ce vor avea parte în ziua vaccinării. E cadou de...
Rapel la 6 luni la Pfizer şi Moderna. Recomandarea emisă de Academia de Medicină din...
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
O femeie din Cluj, vaccinată cu Pfizer, a murit în secția de Terapie Intensivă. Explicațiile...
Ce a pățit Ciprian din Iași după ce a chemat o escortă cu 150 lei/ora....
Un bebeluș cu TREI penisuri ULUIEȘTE medicii. „Asta da intrare în istorie”
Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt
CFR Cluj a câștigat Supercupa României 2020. Cum a sărbătorit campioana României
Moment de infarct la „Războiul Depozitelor”. Ce a descoperit un bărbat într-o boxă cumpărată cu...
ȘOC în lumea muzicii românești: Marele cântăreț A MURIT
Cum să ții postul profesionist. Alimentul vegan cu mai multe proteine decât carnea de pui
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Modificare importantă făcută de Lidl. Ce schimbare importantă pe care trebuie să o ştie toţi...
Inchide