CRJ cere declasificarea protocolului secret dintre Ministerul Public și SRI

„Ni se spune că ‘încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.” Vă rugăm să precizați care era cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale. Centrul de Resurse Juridice consideră că nu exista un astfel de cadru normativ. Vă rugăm să nu vă referiți la Hotărâri CSAT, pentru că, așa cum bine știți, acestea nu sunt publicate în Monitorul Oficial. De asemenea, acestea nu pot adăuga la lege”, susține Centrul de Resurse Juridice într-un comunicat de presă.

De asemenea, în legătură cu precizările făcute de parchet, conform cărora ofițerii serviciilor de informații nu au desfășurat activități de urmărire penală, atribuția lor fiind de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanță, organizația atrage atenția „asupra considerentelor Curții Constituționale din Decizia nr. 51/2016 , obligatorii, conform cărora metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obținerea mijloacelor de probă (§ 31), acestea neputând fi obținute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecință SRI a desfasurat activitati de urmarire penală”.

Centrul de Resurse juridice susține că sunt false susținerile parchetului, potrivit cărora „atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu – filaje)”, precizând că „mijloacele de probă, adică procesele-verbale de redare a celor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, erau realizate și de către ofițeri SRI”.

Într-un comunicat de presă transms miercuri, instituția precizează că protocolul și-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informații să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor privind infracțiuni de terorism și contra securității naționale, pentru care SRI are competență.

Precizările au fost făcute după ce în ședinta CSM din 18 ianuarie Augustin Lazăr a declarat că a existat un protocol privind echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații.

„A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înșusit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în ședința CSM.

Procurorul general al României a explicat pentru MEDIAFAX că discuția din CSM a avut loc ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații potrivit căror s-ar fi format comisii mixte între procurori și angajații serviciilor de informații. Lazăr a confirmat existența unui protocol între Ministerul Public și SRI, menționând că acesta funcționat legal.

„Instituțiile lucreză pe bază de protocol. Acest protocol este înregistrat la secret. Nu putem discuta despre acest protocol decât că nu mai funcționează pentru că a intervenit între timp decizia CCR. Anchetele dintotdeauna au fost făcute de procurori și de ofițerii de poliție judiciară. Nu se poate înțelege cum putea să facă un ofițer, nici eu nu am înțeles despre ce se speculează în media, că niște ofițeri de informații ar fi făcut anchete în locul polițistului sau procurorului, în afară de asistența tehnică pe care SRI era abilitat să o asigure pentru supravegherea tehnică, așa cum se făcea înainte de SRI. Era singura contribuție tehnică pe care SRI putea să o aibă că ei aveau instrumentele de făcut supravegherea tehnică. A funcționat (n.r protocolul) în condițiile legi și întotdeauna între instituții există protocoale pentru a stabili regulile după care funcționează. Tot timpul au existat și vor exista protocoale între instituții că sunt niște reguli pentru ca cei care sunt membri ai acelor instituții să coopereze interinstituțional numai după acele reguli și nu cum cred ei de cuviință. Nu am înțeles ce fel de comisii mixte pentru că s-a vorbit în presă despre niște comisii mixte și niște lucruri ciudate pe care nici eu nu le-am înțeles. Protocolul nu prevedea niciun fel de comisii mixte și mi-am exprimat și eu nedumerirea că nu se putea face o astfel de comisie pentru că ancheta poate fi făcută doar de polițiști și procurori”, a declarat Augustin Lazăr pentru MEDIAFAX.

Discuțiile din CSM au avut loc ca urmare a ridicării acestei unui comunicat de presă transmis de Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) la care era atașat răspusul CSAT la o solicitare din 2016 a uniunii privind hotărârile care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția. UNJR spunea că în privința relației dintre parchete și serviciile de informatții, CSAT a precizat că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.