CSM dă aviz negativ pe proiectele ministrului Iordache. Șefa ÎCCJ: „Nu a existat o iminență a reglementării”

„Am decis un aviz negativ (…) A fost cu majoritate de voturi”, a declarat procurorul general, Augustin Lazăr, la ieșirea de la ședința plenului CSM. 

Întrebat dacă consideră că Executivul va ține cont de avizul CSM, Lazăr a răspuns: „Nu aș putea să comentez”.

La rândul său, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a declarat că elementele trecute în nota de fundamentare, privind cele două OUG, nu relevă o „iminență a reglementării”.

„Nimeni nu contestă utilitatea (n.r – grațierii). Se invocă în nota de fundamentare că sunt unele penitenciare care au o suprapopulare de 220%. Ar fi trebuit un studiu în care să se demonstreze că printr-o astfel de grațiere cam cât la sută (…) s-ar fi eliberat. Noi când am dat avizul ne-am raportat la elementele care ne-au fost indicate în nota de fundamentare, care ne-au dus la concluzia că nu a existat o iminență a reglementării”, a declarat președintele ÎCCJ.

SPORT Performanță pentru România la Jocurile Olimpice de iarnă. Echipajul de bob masculin 2 persoane, pe locul 5 la jumătatea probei

14:51

CONTROVERSĂ 75 ONG-uri vor ca UE să respingă noua lege anti-imigrație. Planul de aplicare al legii este similar cu cel al ICE din SUA

14:47

DNA a transmis, vineri, ministrului Justiției punctul de vedere referitor la proiectul de ordonanță privind grațierea și la cel de modificare a codurilor, instituția precizând că „modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective este nejustificată”.

„Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru”, susține DNA.

Referitor la propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, procurorii anticorupție susțin că se încalcă Constituția. Astfel, DNA face referire la articolul 115, care prevede că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora reglementându-se prin lege organică.

„Este de remarcat că Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 prevede la pct. 59 că unul dintre riscurile la adresa apărării și securității îl reprezintă nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României, care poate fi generată, între altele, de proliferarea corupției. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 așază corupția în categoria vulnerabilităților, arătând că aceasta vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului, iar în plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre”, explică DNA.

În legătură cu proiectul de ordonanță privind grațierea, DNA susține că Guvernul nu poate dispune grațierea colectivă, acest lucru putând fi decis doar de Parlament.

„Actul normativ, în întregul său, instituie privilegii și este discriminatoriu, fără nicio justificare obiectivă, încălcându-se dispozițiile art. 16 din Constituția României privind egalitatea în drepturi, nu urmează rațiunea legilor de grațiere anterioare (Legea nr. 137/1997 și Legea nr. 543/2002), singura concluzie plauzibilă fiind aceea că scopul său este favorizarea anumitor persoane condamnate”, arată instituția.

Procurorii spun că adoptarea ordonanței privind grațierea nu este necesară pentru situația din penitenciare, întrucât nu ar duce la diminuarea populației din închisori.

Parchetul General a avut aceeași poziție, susținând că actele normative elaborate de Ministerul Justiției dezincriminează, de fapt, infracțiunile de abuz în serviciu și conflict de interese.

„Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni. Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale „necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii.

Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislația franceză, care nu prevede condiția folosului patrimonial „necuvenit””, explica Parchetul General, săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă.

În ceea ce privește ordonanța privind grațierea, Parchetul General susținea că limita de pedeapsă până la care se grațiază anumite pedepse, cinci ani, este prea mare.