Catalin Lupasteanu
10.12.2013
Știri

CSM reacționează la SUPERIMUNITATEA pe care și-au dat-o parlamentarii: „Se ajunge la exonerare”

CSM reacționează la SUPERIMUNITATEA pe care și-au dat-o parlamentarii: „Se ajunge la exonerare”
CSM susține că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marți, "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta", precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

CSM susține că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marți, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Într-un comunicat remis marți seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în ședința de plen de marți, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) și noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deși, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaților în lipsa reprezentanților Consiliul Superior al Magistraturii și nu au fost transmise spre avizare acestuia.

În același comunicat, CSM analizează, punctual, toate propunerile legislative menționate, respectiv redefinirea infracțiunii prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, introducerea unor dispoziții referitoare la aplicarea legii de dezincriminare, modificări aduse prevederilor referitoare la prescripția răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia, exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispozițiilor referitoare la funcționarul public din Codul penal în vigoare și din noul Cod penal, precum amnistia și grațierea.

Astfel, referitor la amendamentul privind definirea noțiunii de funcționar public, prin care sunt exceptați din această categorie președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, CSM consideră că acesta nu este justificat, pentru că „în acest fel ar fi afectată protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noțiuni se urmărește”.

„Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracțiunile la care subiectul activ este un funcționar public sau funcționar, în sensul art. 147 alin. (1) și (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condițiile importanței deosebite a activităților desfășurate de aceste persoane”, susține CSM.

În privința amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea acestuia „se urmărește restrângerea sferei subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuții de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145, susține CSM.

„Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracțiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă și nu au semnat o fișă a postului. Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitățile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, și nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1”, arată CSM.

Consiliul susține că practic, prin acest amendament, „se ajunge la golirea de conținut a reglementării infracțiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative”.

CSM critică și amendamentul adoptat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin care se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal și completarea articolului 156 din noul Cod cu alte două alineate, care, în esență, reduc termenul de prescripție specială.

„Se constată că această propunere de modificare reprezintă chiar forma art. 124 Cod penal, anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012, care însă nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen și a consecințelor ce se pot produce – înlăturarea răspunderii penale”, consideră CSM.

În privința propunerii legislative ce vizează amnistierea, atât antecondamnatorie cât și postcondamnatorie, a infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda, CSM spune că aceasta nu are la bază o analiză a importanței valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.

„Astfel, cel puțin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanțelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicării criteriilor generale și speciale de individualizare, această limită este prea mare”, consideră CSM.

În ceea ce privește limita maximă a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordată grațierea, propunerea legislativă stabilește că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanța de judecată. Din această perspectivă, susține CSM, trebuie avută în vedere evitarea situațiilor în care legea de grațiere se aplică persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârșite, prezintă un pericol social deosebit.

Referitor la criteriul referitor la natura infracțiunilor care determină exceptarea de la aplicarea beneficiului grațierii, CSM spune că a constatat că o serie de infracțiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clemență, în ultima lege de grațiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt menționate în proiectul de lege (spre exemplu: infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută în art. 2481; luarea de mită, prevăzută în art. 254; darea de mită, prevăzută în art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256; traficul de influență, prevăzut în art. 257; infracțiunile prevăzute de Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, infracțiunea de spălare a banilor, infracțiunile prevăzute de Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și a infracțiunilor de corupție din legea specială).

În acest context, plenul CSM a hotărât marți, cu majoritate de voturi, transmiterea către Parlament a unui punct de vedere instituțional ce argumentează lipsa de fundamentare și oportunitate a propunerilor legislative recent formulate sau promovate de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.

Inchide