Cum va arăta România în ANUL 2050: o populație rezidentă de 16 milioane de persoane, dintre care o treime pensionari

Evoluția populației României pentru următorii ani ar trebui să fie un semnal de alarmă, susțin specialiștii. Asta pentru că, pe de-o parte, numărul populației rezidente va scădea la de 16 milioane de persoane, iar pe de alta, fiindcă numărul pensionarilor va fi cu mult mai mare decât cel al persoanelor active economic.

De vină pentru această evoluție sunt o serie de factori – natalitatea scăzută, creșterea speranței de viață după pensionare, imigrația – care, cumulați, vor pune într-o situație extrem dificilă țara noastră.

Astfel, „dacă în prezent raportul este de  25 de persoane de 65 de ani (sau mai mult) la 100 de persoane care muncesc, pentru anul 2050 cifra prognozată este 50 de persoane vârstnice la 100 de persoane care lucrează. Așadar, dublu!”, a explicat pentru gândul prof. Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

GUVERN Momentul T-Zero pentru un nou guvern. Nicușor Dan discută astăzi cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului de premier. Cine merge la consultări și la ce ore

06:00

CONTROVERSĂ Cine este Iuliia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, care a aruncat în aer imaginea președintelui ucrainean

06:00

„Se naște un raport nefavorabil între populația cu vârsta de muncă, activă economic, care susține populația inactivă economic. Este un raport de dependență. Problema este cu ce resurse populația activă în muncă va putea susține economic o populație bătrână atât de mare?”, a adăugat acesta.

Deși populația îmbătrânește în toată Europa, evoluția piramidei vârstelor în România va fi însă cu mult diferită.

„Va fi un raport absolut dramatic, o populație vârstnică uriașă. Nicio altă țară din Europa nu se va confrunta cu o evoluție similară României.Chiar dacă și alte țări se vor confrunta cu probleme de felul acesta, nu va fi vorba de o asemenea disproporție, pentru că ele nu au avut în trecut oscilații atât de mari ale natalității”, a afirmat prof. Ghețău.

Comparativ, dacă anul trecut în România s-au născut 176.000 de copii, în perioada 1967-1969 se înregistra recordul: 530.000 nou-născuți. „Generația celor născuți în 1967 și după vor ajunge peste câțiva ani la vârsta pensionării… O populație vârstnică uriașă! Pe ei vor trebui să îi susțină generațiile mult mai mici ca număr de acum. Copiii și adolescenții de acum vor forma populația activă economic și vor trebui să susțină o populație vârstnică enormă„, a subliniat specialistul.

Ghețău: „Nu văd o schimbare atât de bruscă în bine a situației economice, sociale și politice în țară”

Datele Institutului Național de Statistică arată că în primii 21 de ani de democrație, numărul copiilor nou-născuți aproape s-a înjumătățit. Astfel, dacă în anul 1990 s-au născut 314.746 de copii, în anul 2011 s-au născut 196.242 de copii.

Măsuri au început deja să fie luate în spațiul Uniunii Europene, a subliniat prof. Ghețău.

„În ultimii cinci ani, de pildă, toate țările au mărit vârsta de pensionare; multe țări au mărit vechimea pentru a avea pensie completă. Și în alte țări bugetele au probleme”, a spus el. „Mai mult, speranța de viață după pensionare a crescut foarte mult. Deci, s-a format un raport nefavorabil între numărul de ani în care persoana a lucrat efectiv și numărul de ani pe care îi trăiește după pensionare. Asta înseamnă că este nevoie de și mai multe resurse alocate”, a adăugat acesta.

Nici când vine vorba de imigrație, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române nu este mai optimist. Cei 2,3 milioane de români plecați acum la muncă în străinătate nu vor reveni prea curând în țară.

„Pentru a avea un val de retur important trebuie să existe o motivație economică aici. Ori o astfel de motivație eu nu o văd în următorii 10-20 de ani”, apreciază prof. Ghețău. „O schimbare atât de bruscă în bine a situației economice, sociale și politice în țară… eu nu o văd. În plus, dacă țările dezvoltate vor avea o creștere economică importantă, este cert că vor avea nevoie de mână străină de lucru și mai mare. Trebuie precizat că în cifra prognozată pentru populația rezidentă în 2050 nu este inclusă imigrația, ori ea nu poate fi decât negativă în următorii 15-20 de ani. Așadar, cifra va fi, de fapt, mai mică pentru că imigrația va eroda numărul populației, numărul mediu de copii născuți de o femeie va rămâne la 1,3, iar în paralel se va înregistra o creștere a speranței de viață la naștere”, a conchis prof. Vasile Ghețău.

În ianuarie 2014, populația rezidentă a României a scăzut, pentru prima dată după 1968, sub 20 de milioane de locuitori, ajungând la 19.942.600 de locuitori. Scăderea raportată de Institutul Național de Statistică la începutul acestui an a fost provocată în principal de sporul natural negativ.

Directorul INS, Tudor Andrei, a precizat atunci că, în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 ianuarie 2014, populația rezidentă a scăzut cu 1,68 de milioane de persoane.

Până în 2009, scăderea cea mai importantă a populației rezidente a fost urmare a migrației externe. Astfel, în 2009, migrația externă explică fenomenul scăderii populației în proporție de trei sferturi, iar sporul natural negativ, în proporție de un sfert.

Începând cu 2010 însă, migrația externă are o influență din ce în ce mai mică, iar sporul negativ predomină.

În 2013, sporul natural negativ avea o pondere de peste 91% în fenomenul scăderii populației, iar migrația externă are o pondere mai mică, de doar nouă procente.