Prima pagină » Știri » Curtea Constituțională a stabilit că nu a existat conflict între CSM și Ministerul Justiției condus de Birchall

Curtea Constituțională a stabilit că nu a existat conflict între CSM și Ministerul Justiției condus de Birchall

Elena Crangasu

Publicat: 22.01.2020, 13:40

Curtea Constituțională a stabilit că nu a existat conflict între CSM și Ministerul Justiției condus de Birchall

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerul Justiției, sesizat în perioada în care ministru era Ana Birchall, potrivit unor surse ale instituțiilor

Judecătorii au amânat în mai multe rânduri pronunțarea pe acest subiect.

Pe 12 noiembrie, în cadrul prezentării punctele de vedere la ședința CCR, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiției, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul „artificial” în care instituția reclamantă nu dorește soluționarea.

La întrunirea CCR, unde a fost prezent și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiției.

FLASH NEWS The Telegraph: Peste 50.000 de migranți ilegali și infractori străini au dispărut din evidențele autorităților britanice

16:38

Reprezentantul Ministerului Justiției a declarat că CSM nu prezintă soluții de rezolvare a conflictului de natură constituțională pe care instituția îl reclamă în cerere.

Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu și acțiunile Anei Birchall – la acea vreme ministrul al Justiției.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:

1. „Ingerință gravă a ministrului Justiției, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenței justiției din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate ci de anumiți factori externi.
3. Acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității CCR, autoritate de rang constituțional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.