• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Curtea de Conturi Europeană dă VERDICTUL: „Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării pesticidelor”

Curtea de Conturi Europeană dă VERDICTUL: „Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării pesticidelor”

Progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în Uniunea Europeană (UE) sunt limitate, iar Comisia Europeană (CE) nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de produse de protecție a plantelor, se arată în raportul special 05/2020 „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Potrivit documentului citat, specialiștii ECA susțin că mai multe state membre UE nu au transpus la timp Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor în dreptul național.

Ca atare, în 2012 au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări din blocul comunitar.

Pe de altă parte, Executivul de la Bruxelles nu a verificat în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, au mai constatat cei de la ECA.

De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor.

Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu Directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri.

Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace.

Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În plus, potrivit raportului, există puține stimulente care să-i încurajeze pe fermieri să reducă dependența de pesticide.

Nu în ultimul rând, membrii ECA susțin că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a beneficia de plăți în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).

„Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri”, a declarat Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”.

Și totuși, Comisia Europeană funcționează. Când vine vorba de Lituania și România

Comisia Europeană a adoptat zilele trecute două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam.

În acest context, potrivit precizărilor ministrului român al Agriculturii, Adrian Oros, producătorii agricoli care cultivă porumb şi sfeclă în acest an şi cărora li s-a permis să utilizeze seminţe tratate cu neonicotinoide, au răgaz până în 2021 să găsească alte soluţii.

„Există o decizie a Comisiei Europene prin care sunt interzise neonicotinoidele. În ultimii ani, s-au tot dat derogări pentru România şi Lituania pentru utilizarea acestor neonicotinoide. Când am venit la minister era deja târziu să luăm o decizie foarte radicală şi de aceea am avut consultări atât cu apicultorii, cât şi cu fermierii. Astfel, am decis în ianuarie să nu mai prelungim această derogare, să interzicem utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui şi rapiţă şi am permis utilizarea pentru seminţele de sfeclă şi porumb”, a explicat Adrian Oros, joi, 6 februarie 2020, cu ocazia unui evenimentului anual al Clubului Fermierilor Români.

Întrebat ce ar trebui să facă fermierii care cultivau floarea soarelui şi care ameninţă că vor renunţa la această cultură, oficialul MADR a răspuns: „La fel ca şi în alte ţări, se găsesc alte variante”.

„Aceste derogări care s-au dat succesiv au fost tocmai în ideea de a se găsi ca şi în alte ţări alte soluţii. Există răgaz ca până anul viitor ca şi cei cărora li s-a permis să utilizeze neonicotinoide, respectiv cei care cultivă porumb şi sfeclă, să găsească alte soluţii. Noi nu mai putem prelungi această derogare. Deja suntem atenţionaţi de Comisie, atenţionare care a venit de fapt în noiembrie, iar noi în urma acelei atenţionări am luat decizia in ianuarie să prelungim posibilitatea folosirii neonicotinoide la cele două culturi, care nu sunt puternic melifere şi care sunt mai puţin dăunătoare pentru albine”, a precizat ministrul demis al Agriculturii.

Produsele de protecție a plantelor („pesticidele”) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. Aceste produse includ insecticidele, fungicidele și ierbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană.

Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

ECA a evaluat dacă acțiunile UE în acest domeniu au avut succes.

Sursă foto: Pixabay

Inchide