Curtea Supremă ar putea da azi sentința definitivă în dosarul privatizărilor strategice. Foștii miniștri Șereș și Nagy au fost condamnați de prima instanță la 6, respectiv 5 ani de închisoare

Curtea Supremă ar putea da azi sentința definitivă în dosarul privatizărilor strategice. Foștii miniștri Șereș și Nagy au fost condamnați de prima instanță la 6, respectiv 5 ani de închisoare
Publicat: 05/01/2015, 10:01
Actualizat: 05/01/2015, 12:52

ICCJ ar putea da luni sentința definitivă în dosarul privatizărilor strategice, în care foștii miniștri Șereș și Nagy au fost condamnați de prima instanță la șase, respectiv cinci ani de închisoare, iar procurorii au cerut pedepse cu executare orientate spre maximul special prevăzut de lege.

Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie, când completul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a ascultat pledoariile finale și ultimul cuvânt al inculpaților, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie.

Avocații celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienților lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, și au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susține că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzații.

Apărătorii inculpaților au mai arătat că multe dintre infracțiunile de care sunt acuzați clienții lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

Fostul ministru al Economiei, Codruț Sereș, le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există „niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret”. „Aveți doar acuzații ‘umflate’ prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informații din anchetă”, a mai declarat Sereș, care a arătat că DIICOT nu deține nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stantchev, iar martorii aduși să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri și nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terțe persoane.

La rândul său, fostul ministru al Telecomunicațiilor, Szolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viața sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susținut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracțional despre care să aibă cunoștință. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate și că acuzațiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terțe persoane.

În 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toți inculpații din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, și sporuri de pedeapsă pentru Donciu și Mucea, arătând că unele dintre infracțiuni au fost comise de către aceștia în formă continuată.

În 8 decembrie, instanța supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în țară și nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia. Kerekes a fost reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanța supremă, la șase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional.

Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum și patru ani și zece luni pentru inițierea și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenție 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în mandatul lui Nagy (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore că execute nouă ani și șase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Tot cinci ani de închisoare a primit și cetățeanul turc Mustafa Oral, pentru inițiere și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Decizia a fost contestată de inculpați și de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanței supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Aceștia au fost trimiși în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Codruț Șereș, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak și Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei șase trimiși în judecată în martie 2009 sunt acuzați de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați, în aceeași cauză, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.

Codruț Șereș a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanța supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire frapantă despre vaccin
💣 la Survivor! Au fost prinse pe traseu, în timp ce se sărutau cu foc!...
FOTO. Simona Gherghe, în costum de baie! Apariție rară a vedetei TV: cum arată
Bolile pe care le riști în funcție de grupa de sânge. Cine sunt cei mai...
FOTO. Simona Gherghe, în costum de baie! Apariție rară a vedetei TV: cum arată
VIDEO Moment bizar. Crezând că microfonul este oprit, Joe Biden a înjurat un jurnalist: "Fiu...
BANCA TRANSILVANIA vine un ARTEON, cea mai frumoasă (ȘI IEFTINĂ) limuzină germană
BANCUL ZILEI – Doi francezi fac dragoste în cabinetul medical. Doctorul privește acțiunea și dintr-o...
Analiză NY Times: SUA știau de 14 ani că Putin se va înfige în Ucraina:...
💣 la Survivor! Au fost prinse pe traseu, în timp ce se sărutau cu foc!...
Vârsta la care FEMEILE sunt cele mai ATRACTIVE în pat pentru bărbaţi
Condamnat după ce a fost prins de trei ori la volan fără permis!
A primit mii de dolari pentru a ieși cu el. Când a aflat cine e,...
Cine i-a ucis, de fapt pe studenții de la Iași? Descoperirea ȘOC a polițiștilor
CERTIFICATUL VERDE, TOTAL DESFIINȚAT de un celebru medic! Să revenim la ceea ce ştiam înainte
Cine îi ia locul lui Klaus Iohannis? El ar putea câștiga alegerile în 2024! AUR...
Este oficial: Un nou mare retailer cu preţuri foarte mici vine în România
Unde se află regiunea denumită "OAZA TINEREŢII", unde oamenii nu se îmbolnăvesc niciodată şi arată...