De câți ani ar avea nevoie Fiscul ca să recupereze 2,6 miliarde de lei. Cifrele care arată adevărata performanță a ANAF

ANAF a primit în 2014, pentru a executa silit, 2.140 de sentințe și hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în cauze penale, cu prejudicii totale de aproape 2,575 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro). Curtea de Conturi arată însă că instanțele au trimis la ANAF 2.371 de sentințe și hotărâri. 231 dintre acestea pur și simplu nu se regăsesc în registrele Direcției Generale de Reglementare a Colectării creanțelor bugetare, din ANAF, arată raportul Curții de Conturi pe 2014. Inspectorii arată că aceste creanțe riscă să fie pierdute.

„O parte din prejudiciile stabilite prin hotărâri judecătorești nu au fost înregistrate în contabilitate ca și creanță de către ANAF, astfel încât în cazul prejudiciilor neînregistrate există riscul de a nu fi recuperate, neexistând dreptul de creanță și nefiind nici urmărite de activitatea de executarea silită”, arată Curtea de Conturi.

FLASH NEWS Grindeanu, scos din sărite de amânările infinite ale Guvernului în a lua o decizie majoră în privința carburanților

14:30

DECLARAȚII EXCLUSIVE Ce face statul cu averea încasată din criza carburanților? Economist: Să vină cu măsuri complementare, menite să ajute categoriile defavorizate

14:27

De altfel, din totalul de aproape 2,6 miliarde de lei notificate în 2014 de către instanțe, ANAF a reușit să execute sub 1%: în jur de 23 de milioane de lei (puțin peste 5 milioane de euro).

Curtea de Conturi a mai constatat, pe lângă „nivelul redus al sumelor încasate din activitatea de executare a hotărârilor judecătorești în cauzele penale comunicate organelor fiscale”, și faptul că ANAF nu dispunea, în 2014, nici măcar de o metodologie pentru această activitate.

„Lipsa unei proceduri și/sau metodologie care să precizeze care sunt direcțiile implicate și responsabilitatea pe fiecare segment de activitate în scopul monitorizării lunare a executării acestor hotărâri judecătorești”, arată concluziile inspectorilor de conturi.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a plâns în repetate rânduri de faptul că finalitatea anchetelor de corupție este incompletă din cauză că ANAF recuperează procente infime din prejudiciile stabilite definitiv de instanțe. În 2015, Kovesi spune că ANAF are de recuperat peste 300 de milioane de euro prejudicii stabilite doar de anchetele DNA și confirmate de instanțe, în timp ce președintele Klaus Iohannis afirma că procentul de recuperare se ridică la doar 10% din această sumă. În 2014, Kovesi plasa acest procent de recuperare la doar 5%.

În 2015, ANAF s-a apărat explicând că peste jumătate din aceste prejudicii nu pot fi recuperate, din varii motive, și că de exemplu cel mai mare prejudiciu de recuperat dintr-un singur dosar este în cazul ICA-Dan Voiculescu, suma de 60 de milioane de euro neputând fi recuperată pentru că procedura este blocată în instanță.

ANAF arăta că nu poate recupera mare parte din prejudicii, pentru că de multe ori condamnații nu au nimic pe numele lor sau bunurile lor se află în proceduri judiciare care blochează executarea silită.

De asemenea, ANAF arăta că este depășită ca volum de muncă. Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență, explica ANAF în 2015. ANAF mai spunea că a primit atribuții specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat, ci și bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj.

La finalul anului trecut, a fost promulgată legea de înființare a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție care va fi operaționalizată în acest an și care va prelua o parte din atribuțiile de gestionare a recuperării prejudiciilor din infracțiuni, de la ANAF. De altfel, directorul adjunct al acestei instituții va proveni de la ANAF.