După poza cu Klaus Iohannis, societatea civilă scoate LISTA REVENDICĂRILOR pentru Dacian Cioloș. Care este următorul pas

Redactor:
Cristina Andrei
După poza cu Klaus Iohannis, societatea civilă scoate LISTA REVENDICĂRILOR pentru Dacian Cioloș. Care este următorul pas
După căderea guvernului Ponta, la consultările de la Palatul Cotroceni au participat, în premieră, membrii societății civile. Douăzeci de reprezentanți ai tinerilor și ai mai multor ONG-uri au stat, timp de aproape două ore, față în față cu președintele Klaus Iohannis. Lista revendicărilor este transferată acum noului premier Dacian Cioloș.
Societatea civilă pare că a intrat în silenzio stampa. Unii cataloghează situația drept o încordare latentă, gata să izbucnească la prima eroare decizională, alții observă că oamenii au trecut la nivelul următor, au început să se organizeze și să fie mai conștienți că schimbarea pleacă de la ei înșiși. Foarte mulți dintre ei au fost de acord cu un lucru simplu: în România este importantă respectarea legii. Elena Calistru, președintele Funky Citizens, a declarat că organizația pe care o reprezintă are o solicitare principală:  transparența decizională. Pentru început, în cazul legii bugetului care, spune ea, ar trebui să stea în dezbatere publică măcar 10 zile.
 
Elena Calistru vorbește despre dezbaterea publică drept cea mai bună metodă pentru o guvernare transparentă și „deschisă”, mai ales că există o serie de reglementări care, deși sunt în vigoare de ani buni de zile, au fost până acum ignorate. Ea a amintit legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative sau legea 52/2003 pentru transparența decizională în administrația publică. „Toate aceste legi până acum au fost ignorate, iar mie mi se pare că e momentul să descoperim că legile astea există și să le folosim tocmai pentru a purta un dialog structurat cu oamenii, cu cetățenii, cu mediul de afaceri și chiar și cu politicienii de bună credință”. 
 
Concursuri  de angajare corecte, salarizare adecvată, modificarea cadrului electoral
 
Alexandru Bîndar, președintele Uniunii Studenților din România, confirmă că principalele revendicări ale oamenilor țin de modul în care își fac treaba guvernul și instituțiile care sunt în subordinea guvernului. Pentru el, discuțiile privind legea bugetului, eliminarea birocrației, ocuparea posturilor prin concursuri corecte care să propulseze oameni cu adevărat competenți, o salarizare adecvată și informatizarea sistemului sunt primele puncte pe lista de priorități.
 
„La modul concret, cred că, în primul rând, ar trebui ca aceste concursuri publice pentru ocuparea funcțiilor să fie organizate în mod corect, în sensul în care să nu mai fie numiți politic oamenii din structuri. Cred că ar trebui ca foarte mulți tineri să fie încurajați să lucreze în acest mediu guvernamental, pentru că tinerii pot să aducă un suflu nou, sunt deschiși la ce înseamnă online, la platforme, la tot ceea ce înseamnă programe, pentru că în România ar trebui să se pună foarte foarte mult accentul pe zona asta de informatizare. În altă ordine de idei, toate aceste lucruri nu se pot face decât dacă există o salarizare adecvată și atractivă pentru un tânăr performant care să vină să lucreze în administrația publică”, a declarat acesta pentru Gândul. 
 
Andrei Cornea: „Dacă tinerii îi vor lăsa tot pe vechii politicieni să conducă, nu am rezolvat nimic”
 
Tot noua generație reprezintă soluția cea mai sigură și din perspectiva lui Andrei Cornea, membru al Consiliului Director în Grupul pentru Dialog Social. Lista cu reforme care trebuie adoptate e lungă, dar „lucrul care pare esențial este ca oamenii care s-au adunat, care vor să facă ceva, să facă ceva cu adevărat. Să nu se mulțumească doar cu ieșitul în stradă și cu scrisul pe Facebook. Trebuie să formeze asociații, eventual să formeze partide, să intre, dacă vor, în partidele existente și să le modifice sensul și compoziția, tinerii sunt deja o generație matură, trebui deja să se afirme în piața publică. Dacă ei îi vor lăsa tot pe vechii politicieni să conducă, nu am rezolvat nimic”, spune acesta. 
 
Pentru Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, există multe revendicări ale străzii care au rămas, până acum, fără răspuns, dar cea mai importantă dintre toate este aceea referitoare la modificarea cadrului electoral, astfel încât să permită apariția în spațiul public a noilor competitori. 
 
„Deci aici avem alegerea primarilor din două tururi, scăderea pragurilor electorale și posibilitatea existenței cu adevărat a partidelor locale. Sunt mai multe, dar acestea mi se par cele mai importante”, a spus Nicușor Dan pentru Gândul. 
 
Cristina Guseth: „Oamenii nu mai pot fi păcăliți, iar politicienii trebuie să înțeleagă acest lucru”
 
Din pozițiile pe care le ocupă în spațiul public, organizațiile participante la consultările de la Cotroceni desfășoară activități care să amintească cetățenilor puterea pe care o dețin, să reitereze faptul că politicienii sunt aleși, deci puși în slujba celor care le oferă voturi de încredere. Dincolo de ceea ce pot face oamenii politici pentru români, mult mai important este ce pot face românii pentru ei înșiși. 
 
„Oamenii nu mai pot fi păcăliți, iar eu cred că politicienii trebuie să înțeleagă acest lucru și dacă nu-l înțeleg, într-adevăr, suntem într-un moment dificil. E greu să găsești o ieșire, dar asta este ieșirea, printr-o reformă reală a clasei politice”, a declarat pentru Gândul Cristina Guseth, directorul Freedom House România*
 
O nouă clasă politică stă, însă, sub semnul inițiativei tinerilor care, odată ieșiți în Piață, trebuie să facă pasul următor. „Eu sunt foarte încântată și foarte entuziasmată de faptul că sunt deja oameni care au început să se organizeze. Sunt foarte multe grupuri de oameni care se întâlnesc, discută, au dezbateri absolut fascinante pe teme de politici publice, cu argumente, exact genul acesta de dezbatere cu ce ar fi cel mai bine pentru România. Această mobilizare mi se pare absolut fascinantă și îmbucurătoare, mie de aici îmi vine speranța”, afirmă Elena Calistru.
 
Aceasta spune că, în țară, sunt grupuri care au început să miște – la Sibiu, la Vâlcea, la Bacău, chiar de mai multă vreme -, oameni care se preocupă de activitatea pe care o desfășoară parlamentarii, de orientarea lor în ceea ce privește votul, ba chiar și de orarul de audiență, pentru a reuși să ajungă în fața lor și se le pună întrebări. Destul de mulți sunt și cei care îi au în vizor pe aleșii locali.
 
„Cred că e bine să-i încurajăm pe cetățeni să fie cu ochii în mod constant pe oamenii ăștia. Sunt inițiative care deja au făcut asta de multă vreme, la București este platforma „Nu aștepta supereroi”, de exemplu, la Bacău e o platformă numită „Cetățeni activi pentru Bacău”, cred că trebuie învățat de la ei și luați ca exemplu oamenii ăștia, pentru că, altminteri, evident, politicienii vor spune că au scăpat și, văzând că nu sunt oameni în stradă, vor începe iar să facă prostii”, adaugă reprezentanta Funky Citizens. 
 
Alexandru Bîndar: „E un moment care, în mod cert, va genera noi fețe în zona publică”
 
Soluția găsită de oamenii care au ieșit în Piața Universității este încercarea de a da o față nouă clasei politice, de a scoate în față oameni neafiliați până acum care să pună mai presus de orice interesele semenilor săi. „Eu cred că înnoirea clasei politice se va întâmpla. Vrând-nevrând, pentru politicienii actuali, societatea românească evoluează, și este foarte clar, pentru mine cel puțin, faptul că dintre oamenii de acum, câțiva își vor face curajul să intre pe scena politică. Îmi este foarte clar și că vor fi puțini și că le va fi destul de greu să fie majoritari, pentru că e nevoie de resurse, e nevoie de timp pentru a-și construi notorietate și e nevoie să nu fie singuri. Cred că se va întâmpla această înnoire a clasei politice, dar cred că va fi un proces de durată”, încheie Elena Calistru. 
 
Reformarea clasei politice reprezintă o soluție și din perspectiva lui Alexandru Bîndar, dar una pe termen lung, pentru că, intuiește el, „e un moment care, în mod cert, va genera noi fețe în zona publică”.
 
„Orice suflu nou în mediul politic dinspre societatea civilă, este binevenit. Am rezerve, însă, în ceea ce privește succesul acestor structuri pe termen scurt. Pe termen lung, pe măsură ce se vor înființa cât mai multe structuri de reprezentare, fie că e vorba despre un ONG, fie că e vorba despre un partid, efectul va fi pozitiv. Pe termen scurt, însă, nu știu dacă un partid nou înființat, care nu beneficiază de experiența și de resursele pe care le au partidele mari, poate, să facă față”, adaugă Alexandru.
 
Nicușor Dan și-a făcut deja partid
 
Dintre cei care au participat la consultările de la Cotroceni, Nicușor Dan este cel care și-a asumat deja decizia de a intra în politică și de a încerca să rezolve câteva dintre problemele pe care le au românii, începând cu Primăria Capitalei. „Față de solicitarea foarte frecventă a oamenilor din stradă privind apariția de noi oameni politici și de noi formațiuni politice care să se lupte cu cele vechi, noi am constituit partidul Uniunea Salvați Bucureștiul și avem deja câteva sute de oameni care au început să vină către noi. Dar asta este pentru alegerile viitoare, nu pentru momentul de acum”, spune acesta. Numărul persoanelor interesate de această nouă formațiune politică atinge acum 800, iar aceștia au încredere că vor putea lupta pentru Primăria Municipiului București, pentru primăriile locale ale sectoarelor sau pentru Consiliul General de la egal la egal cu partidele existente.
 
Pentru Cristina Guseth – Freedom House și reformarea partidelor politice existente ar putea fi o soluție, mai ales dacă la aceasta ajută tineri cu inițiativă și viziune. Odată ajunsă în structurile politice, noua generație ar putea să le dea un suflu nou:„Eu cred că și partidele existente ar trebui să înțeleagă mesajul și să încerce să facă o reformă pornind de la niște criterii etice, să scoată în față niște politicieni care sunt integri și în care oamenii pot avea încredere, și să își dea seama că oamenii nu pot fi păcăliți. Acolo la Cotroceni pe mine m-a impresionat foarte mult discursul unui tânăr, Tudor Benga, pentru că a spus niște lucruri pe care și eu le simt că sunt la fel cum le-a spus el atunci”. 
 
* Declarația i-a fost luată Cristinei Guseth înainte de propunerea sa ca ministru al Justiției
 
 
Inchide